Mătăsari intră în programul de refacere a zonelor distruse de minerit

Guvernul va începe în acest an aplicarea unui program de refacere a zonelor miniere, finanţat dintr-un împrumut de 120 de milioane de dolari. Jumătate din bani vor fi folosiţi pentru închideri de mine, iar cealaltă jumătate pentru regenerarea economică şi socială a localităţilor afectate de minerit. Acest nou proiect al Băncii Mondiale se va derula până în 2009. Comuna gorjeană Mătăsari a fost prinsă în acest program, decizia fiind luată la întrunirea care a avut loc vineri, 10 februarie, la Snagov, la care au participat reprezentanţii zonelor miniere din întreaga ţară, alături de reprezentanţii Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC).

Mătăsari este una dintre cele mai sărace localităţi gorjene, după masivele disponibilizări din minerit. Blocurile au fost părăsite şi devastate, sute de apartamente stând goale. S-a ajuns în situaţia paradoxală ca într-un bloc cu 3-4 etaje să locuiască decât câteva familii sau chiar una singură. Pentru a nu îngheţa de frig, mătăsărenii folosesc ca sursă de încălzire cărbunele furat de la exploatările miniere, oamenii locului fiind nevoiţi să-şi ridice sobe în apartamente.
„Dorim să facem o serie de investiţii care să îi determine pe investitori să caute aceste zone. În primul rând, trebuie refăcută infrastructura şi ne gândim chiar ca prin acest program să ajutăm primăriile din zonele miniere să cofinanţeze programe de tip SAPARD”, susţine Ionel Manţog, secretar de stat în MEC. Închiderile de mine au lăsat primăriile fără importante surse bugetare, astfel că acestea nu au altă posibilitate de a accesa programe cu finanţare externă. Reprezentanţii zonelor miniere afectate de restructurările din minerit se vor mai întâlni cu şefii MEC peste şase săptămâni, pentru a pune la punct detaliile aplicării acestui program.
Prezenţi la întâlnirea de la Snagov, preşedintele Consiliului Judeţean Ion Călinoiu şi prefectul de Gorj, Şfefan Popescu Bejat, au solicitat ca situaţia specială din Gorj să fie analizată cu atenţie în departamentele guvernamentale de resort, în vederea identificării de noi soluţii viabile şi completării strategiei reformei din minerit cu alternative de revigorare a vieţii economice şi sociale din localităţile afectate prin închiderea minelor. Călinoiu a insistat ca în fişa cadru a MEC din 2006 privind programele şi proiectele din zonele greu afectate de restructurarea minieră să fie incluse, alături de Motru şi Mătăsari, oraşul Rovinari şi comunele Bustuchin, Roşia de Amaradia, Schela şi Baia de Fier.
Considerând că în Gorj turismul poate constitui o alternativă sigură de dezvoltare economică, şeful judeţului a cerut sprijinul Guvernului pentru ca localităţile cu valenţe excepţionale pentru turism să fie nominalizate în etapa I a Programului naţional „Superschi în Carpaţi”. Adică, zonele Rânca-Novaci şi Valea Jiului, cu localităţile turistice Novaci, Baia de Fier, Polovragi, Crasna, Bumbeşti-Jiu şi Lainici.
A fost pusă în discuţie şi situaţia localităţilor din nordul judeţului, unde rata şomajului este foarte mare, iar alternative la activitatea minieră nu sunt prea multe. În această situaţie se află comunităţile din Baia de Fier şi zonele adiacente, comunităţi care se confruntă cu mari probleme ca urmare a închiderii exploatării a grafitului la mina Cătălinu şi sistarea activităţii de exploatare şi de preparare a grafitului din cariera Ungurelaşu.
„Aceste solicitări au fost susţinute cu o documentaţie în care se regăsesc argumente convingătoare pentru relansarea activităţii sectorului minier Baia de Fier, unde resursele de grafit brut permit exploatarea pe termen lung a acestui valoros minereu, iar licenţa de exploatare are valabilitate până în anul 2020”, a precizat Ion Călinoiu.

IRINA IRINOIU

Zeci de elevi depistaţi cu păduchi şi râie

În urma triajului epidemiologic efectuat în luna ianuarie, în judeţul nostru au fost depistaţi zeci de copii cu păduchi şi râie. Au fost examinaţi peste 70 de mii de elevi din 807 unităţi de învăţământ de pe raza judeţului. Cu păduchi au fost găsiţi 46 de copii, cele mai multe astfel de situaţii fiind înregistrate în rândul celor care provin din mediul rural. De asemenea au fost depistaţi şi zece copii cu scabie, şapte fiind elevi la şcolile profesionale şi de ucenici din mediul urban. Mariana Sfichi, director adjunct al Serviciului de Medicină Preventivă Gorj, a precizat că „au fost câteva cazuri, însă la recontrol au mai fost găsite doar două cazuri de scabie şi nouă de pediculoză, acestea din urmă fiind întâlnite doar la elevii ce frecventează cursurile şcolilor generale”.

(C.P)

Doi gorjeni au beneficiat
de primă de instalare

De la începutul anului şi până în prezent doi gorjeni care beneficiau de indemnizaţie de şomaj şi s-au angajat în altă localitate au beneficiat de primă de instalare, acordată de către Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Gorj. Prima de instalare se acordă persoanelor care, în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, se încadrează în muncă într-o altă localitate şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul în acea localitate. Prima de instalare este egală cu nivelul a şapte salarii minime brute, adică 2.130 lei noi. Anul trecut au solicitat primă de instalare şi încadrare 104 gorjeni. Pentru anul acesta, AJOFM Gorj a prevăzut în programul de ocupare a forţei de muncă acordarea a 100 de prime pentru stimularea forţei de muncă. O altă primă se acordă persoanelor care, tot în perioada în care beneficiază de indemnizaţie de şomaj, se încadrează în muncă într-o localitate situată la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de localitatea în care au domiciliul stabil. Aceasta este prima de încadrare, neimpozabilă şi este egală cu nivelul a două salarii minime brute, adică 660 lei noi.

ANA-MARIA ILINCA