Izolată printre excavatoare

-O bătrână din Găleşoaia refuză să fie strămutată
-Deşi CE Rovinari i-a construit o altă casă, femeia nu vrea să plece

Satul Găleşoaia a fost ras de pe faţa pământului. Localnicii de aici au fost nevoiţi să-şi părăsească vetrele străbune şi să meargă în noile locuinţe construite de Complexul Energetic Rovinari. Singura care nu vrea însă cu nici un chip să plece este Ioana Mocioi. În vârstă de 60 de ani, femeia a rămas izolată pe un deal înconjurat de excavatoare. În fiecare zi, pământul este măcinat pentru a se scoate „aurul negru”, braţul excavatorului ajungând la circa 20 de metri de casa bătrânei.

„Nu vreau să mor strivită de casă!”
Rămasă ca un pustnic într-o imensă groapă, Ioana Mocioi este practic departe de civilizaţie. Înconjurată din toate părţile de văi adânci, bătrâna doarme cu frica în sân pentru că excavatorul e doar la câţiva paşi de casă. Cu toate astea, motivând că nu i s-au făcut toate îmbunătăţirile în casa ce i-a fost construită în satul Corneşti, femeia se opune strămutării.
Să ajungi la locuinţa acesteia înseamnă să urci un deal şi să-ţi asumi riscul unor alunecări întrucât terenul este îmbibat de apă. De pe dealul pe care locuieşte femeia se vede doar o groapă imensă în care minerii muncesc pentru a scoate cărbunele. Doar atât pentru că primul magazin alimentar de unde femeia îşi ia d-ale gurii se află la peste 3 km.
Nici un mijloc de transport nu poate ajunge la casa femeii în cazul producerii unui incendiu sau dacă are nevoie de asistenţă medicală. „Aici mor cu zile pentru că nici salvarea şi nici pompierii nu pot ajunge la mine dacă, Doamne fereşte, îmi ia casa foc”, spune bătrâna. Mai mult, aceasta povesteşte că, seara de seară, îşi păzeşte casa de teama că malul o ia la vale şi o dată cu el şi casa. „Stau pe mal şi păzesc, toată ziua şi toată noaptea, că se huroaie pe mine. Sunt închisă şi izolată iar casa deja s-a huruit la un colţ”, se plânge bătrâna.
Fără lumină, la kilometri distanţă de o altă gospodărie şi fără o cale de acces către locuinţa sa, Ioana Mocioi se pune în calea excavatoarelor pentru că vecinii acesteia au primit de la mină mai mult decât ea. Roasă de grija caprei vecinului şi pentru că „vecina a avut pământ prin casă şi apoi i s-a pus parchet”, bătrâna o ţine una şi bună că nu pleacă până nu i se oferă tot ce a cerut.

„Nemulţumire în Corneşti”
Satul Corneşti este locul în care locuiesc strămutaţii afectaţi de exploatările miniere. Cu toate că le-au fost construite case moderne, o parte dintre proprietarii de aici sunt nemulţumiţi de condiţiile care li se oferă. De pildă, Eugenia Bârhoată a fost strămutată în urmă cu nouă ani şi zice că locuinţa „nu e făcută în condiţii bune. Pardoseala e bătaie de joc iar mie nu mi s-a făcut ceea ce s-a făcut la toţi ceilalţi”.
Acelaşi lucru îl spune şi soţul acesteia, Constantin Bârhoată care, de asemenea, susţine că imobilul în care locuieşte „nu s-a făcut în condiţii în care trebuie”. Printre cei care nu au nimic de reproşat celor care le-au ridicat locuinţele se numără Eugenia Bubăciosu. Deşi a fost obligată să-şi părăsească locuinţa din Negomir, femeia susţine că „suntem mulţumiţi de casă”.

„Reproşurile sunt nefondate”
Conducerea Direcţiei Miniere din cadrul CE Rovinari are cu totul altă opinie referitoare la atitudinea bătrânei. Directorul Gheorghe Daviţoiu spune că de doi ani de zile se roagă de această femeie pentru a se muta în noua casă. Din punctul de vedere al acestuia, noua locuinţă este cu mult mai bună decât aceea în care locuieşte Ioana Mocioi în prezent. „Are sobă şi-n grajd, gresie chiar şi pe scări şi cu toate astea femeia refuză pe mai departe să-şi părăsească locuinţa”, mai spune directorul Daviţoiu.
Invidia şi încăpăţânarea fac ca o bătrână să fie la marginea prăpăstiei în satul Găleşoaia. În tot acest timp, şefii exploatării miniere o tot imploră pe bătrână să se mute în noua casă. Rămasă singură într-un vârf de deal, femeia întoarce spatele ajutorului, preferând să trăiască pe mai departe izolată printre excavatoare…

IRINEL CEURANU

După retrocedarea pădurilor,

Pădurarii îşi vor pierde locurile de muncă

O mare parte din ocoale silvice administrate de către Direcţia Silvică Gorj vor trece aproape în totalitate în proprietatea persoanelor care le revendică. Astfel, din suprafaţa de peste 19 de mii de hectare ce aparţine Ocolului Bumbeşti-Jiu, în urma retrocedărilor vor mai rămâne „la stat” doar 2.000 de hectare. Situaţie similară şi la Ocolul Târgu Cărbuneşti: din cele peste 13 mii de hectare, „la stat” mai rămân doar 600 de hectare în urma retrocedării. La Ocolul Hurezani se solicită chiar mai multe hectare decât suprafaţa existentă, după cum a precizat directorul Direcţiei Silvice Gorj, Gheorghe Novac. Din acest temei, cei care lucrează în astfel de ocoale îşi vor pierde locul de muncă, iar, în cazul în care se vor acorda plăţi compensatorii, aceştia vor primi maxim cinci salarii compensatorii.
Astfel, din cele 231 de mii de hectare cât sunt în administrarea Direcţiei Silvice, în urma retrocedărilor vor mai rămâne „la stat” aproximativ 60 de mii de hectare, după cum a mai precizat Novac. Pe noua lege a proprietăţii, suprafaţa totală solicitată este de 90.973 de hectare, din care peste 60 de mii de ha sunt solicitate de 162 de proprietari, iar restul de peste 30 de mii de hectare sunt cerute de un număr de 42.641 de gorjeni. De altfel, tot din cauza retrocedările, mai multe parchetele de exploatare a lemnului sunt blocate, cum este cazul Ocolului Bumbeşti-Jiu, unde nici un parchet nu se mai exploatează.

Paza pădurilor este obligatorie
Cât priveşte serviciile de pază a pădurilor, până în prezent, la Direcţia Silvică Gorj sunt depuse cereri pentru paza a aproximativ 100 de hectare. Proprietarii de păduri care nu vor efectua paza, fie prin ocoale particulare, fie prin cele de stat, după 5 aprilie 2006 nu vor mai putea tăia lemne din pădure. O persoană din Padeş a cerut Direcţiei Silvice să-i fie restituite 3000 de hectare de pădure, iar la Aninoasa peste 1000 de hectare sunt solicitate de o singură persoană. Cei care vor primi suprafeţe mari de pădure vor avea de plătit şi impozite pe măsură. Din acest an, impozitul anual pe un hectar de pădure este de 90 de mii lei vechi.

CORINA POPA

Cu sprijinul AJOFM Gorj,

Trei tineri marginalizaţi social
şi-au găsit un loc de muncă

Tinerii marginalizaţi social, cu vârste cuprinse între 16 şi 25 de ani, pot beneficia de sprijin în găsirea unui loc de muncă, în prima lună a anului trei dintre aceştia reuşind deja să se încadreze în muncă.
Conform Legii nr.116/2002, sunt consideraţi marginalizaţi social tinerii care provin din centrele de plasament, sunt singuri cu copii în întreţinere sau familişti cu sau fără copii în întreţinere, aflaţi în dificultate sau care au executat pedepse privative de liberate. În baza unui contract de solidaritate încheiat cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj, pe o durată de până la doi ani, tinerii pot beneficia de plasare în muncă la un angajator avizat de agenţie.
Sprijinul oferit de AJOFM Gorj constă în rambursarea lunară a salariului de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu net pe economie, către angajatorii care încadrează în muncă tineri marginalizaţi social. Dacă angajatorii încadrează în muncă tinerii cu contract individual pe durată nedeterminată, după încetarea contractului de solidaritate, aceştia beneficiază de rambursarea lunară a unei sume egală cu 50% din indemnizaţia de şomaj cuvenită acestora dacă ar fi rămas şomeri pe o perioadă de maxim doi ani, până la împlinirea vârstei de 25 de ani.
Directorul executiv al AJOFM Gorj, Ion Târlea, a precizat că în acest an se va urmări încadrarea a 65 de tineri aflaţi în asemenea situaţie, prin încheierea de contracte de solidaritate, anul trecut 58 de persoane beneficiind de un astfel de ajutor.

ANA-MARIA ILINCA

Copii cu copii !

Numărul mămicilor minore, în creştere

În Centrul Maternal din Târgu Jiu locuiesc, în prezent, trei mămici minore din familii cu situaţii materiale precare. Directorul instituţiei, Gheorghe Milosteanu a declarat că „mămicile minore au vârste cuprinse între 16 şi 17 ani, iar una dintre ele a abandonat şcoala în momentul în care a terminat clasa a opta”. Aceasta din urmă provine dintr-o familie cu părinţi divorţaţi, mama este plecată la muncă în Italia, iar despre tată nu se mai ştie nimic. Înainte de a naşte, fata locuia singură într-o locuinţă socială din Motru, însă acum nu se poate întoarce acolo pentru că nu are condiţiile optime pentru creşterea unu nou-născut. „Mama a luat legătura cu fata prin telefon şi încercăm să o convingem să se întoarcă în ţară pentru a se ocupa de cei doi”, a mai spus Milosteanu.
O altă minoră provine din centrele de plasament de tip familial din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, ea fiind în continuare elevă a unei instituţii de învăţământ gorjean. Ceea ce este trist este faptul că taţii nu-şi recunosc pruncii, bebeluşii fiind înregistraţi cu tată necunoscut. Alături de cele trei minore, în Centrul Maternal Târgu Jiu mai locuiesc alte şapte mămici, cu nouă copii.

L. ECOVIŢĂ

Frig la Grădiniţa nr. 4 din Motru

Viceprimarul din Motru, Tudor Dobrică, a vizitat Grădiniţa nr. 4 situată în vila preluată de la administraţia minieră, la solicitarea unor educatoare care au reclamat lipsa căldurii în două săli de clasă. Aproape 80 de copii au fost îngrămădiţi în două clase iar viceprimarul a trasat sarcină Direcţiei de Servicii Publice să rezolve această problemă. Autorităţile locale au virat chiar banii necesari reparaţiilor, însă aceştia s-au blocat la nivelul centrului bugetar de la Colegiul Tehnic.
Joi, 9 februarie, educatoarele s-au prezentat la primărie, iar viceprimarul Dobrică a reacţionat vehement, aflând că reparaţia nu s-a făcut. Contactat telefonic, directorul Colegiului Tehnic Motru, Mircea Ardeiu, a rămas surprins de faptul că funcţionarii Centrului Bugetar nu l-au informat la timp în legătură cu această situaţie şi a dispus imediat remedierea ei. La rândul său, inginerul Nicolae Lapteş, directorul interimar al Direcţiei Publice Motru, a preluat problema, urmând ca luni, 13 februarie, copiii să vină la grădiniţă, fiecare la grupa de care aparţine.

(C.B.)

A băut până a murit

Un bărbat din Bumbeşti-Jiu a băut până a murit, găsindu-şi sfârşitul în barul în care a consumat mai multe băuturi alcoolice. În noaptea zilei de vineri, 10 februarie 2006, ora 01.30, agenţii Postului de poliţie Albeni au fost sesizaţi despre faptul că Adrian Teeru, în vârstă de 47 ani, din Bumbeşti-Jiu, care locuia fără forme legale în comuna Albeni, a decedat într-un bar din localitate. La faţa locului s-a deplasat o echipă constituită la nivelul  Poliţiei Târgu Cărbuneşti, care a efectuat cercetări şi a stabilit că acesta a consumat băuturi alcoolice în mod excesiv, fiind cunoscut cu afecţiuni neuropsihice. În urma examinării sumare a cadavrului, poliţiştii au stabilit că nu prezenta urme de violenţă, luându-se măsura transportării la morga Spitalului Târgu Cărbuneşti în vederea efectuării autopsiei şi stabilirii cauzei decesului.

ANA-MARIA ILINCA

Străinii împuşcă în Gorj

Peste 200 de milioane de lei sunt veniturile încasate de Direcţia Silvică Gorj din acţiunile de vânătoare. S-au vânat cerbi, capre negre, mistreţi, iepuri, vulpi şi urşi. Împătimiţi ai vânatului din străinătate au împuşcat trei mistreţi şi doi cerbi pe fondurile cinegetice din Gorj. Au căzut pradă gloanţelor vânătorilor 50 de mistreţi, 30 de iepuri, opt capre negre şi 12 cerbi. Nu s-a vânat nici un urs, deşi puteau fi ucise cinci astfel de exemplare. Direcţia Silvică Gorj a primit aprobare şi pentru recoltarea a 40 de raţe, însă, întrucât se menţine interdicţia de vânătoare la păsări, nu a fost împuşcată nici o zburătoare.

(C.P.)