Se întâmplă la Bâlteni!

Şantaj cu imagini porno

O femeie din comuna Bâlteni a reclamat organelor de cercetare penală şantajul la care este supusă de către un consătean. Aceasta a spus că este ameninţată şi şantajată să întreţină relaţii sexuale cu acesta, bărbatul având o casetă video pe care este înregistrate imagini porno de la un act sexual între cei doi.
D.U., din comuna Bâlteni, în vârstă de 29 de ani, a declarat poliţiştilor că a fost indusă în eroare de către Daniel Danielescu, din aceeaşi comună, să întreţină relaţii sexuale cu acesta, momente pe care bărbatul le-a filmat fără ştirea femeii. Ulterior, tânăra spune că a început să fie şantajată de acesta, în sensul că a fost ameninţată cu publicarea casetei video, în situaţia în care nu va întreţine cu acesta relaţii sexuale în continuare şi nu îi va aduce şi alte partenere pentru acelaşi lucru. Femeia susţine că nu este
singura persoană de sex feminin căreia i se întâmplă acest lucru, Daniel Danielescu şantajând mai multe femei în acelaşi mod.
Plângerea tinerei din Bâlteni a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu de la Biroul Teritorial Gorj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, care şi-a declinat competenţa deoarece în activităţile reclamate nu sunt implicaţi şi minori.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, Laura Gherghe, a precizat că dosarul va fi trimis pentru verificări Poliţiei Rovinari.

ANA-MARIA ILINCA

În dosarul lui Nicolae Mischie,

Poliţiştii nu au primit mandate pentru Udroiu şi Nedeluţ

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj a transmis un comunicat prin care afirmă că, în urma verificărilor efectuate la nivelul subunităţii municipiului Târgu Jiu, s-a stabilit că nu există nici un mandat emis de instanţă pentru aducerea martorilor Vasile Udroiu şi Marinel Nedeluţ în dosarul în care Nicolae Mischie este cercetat pentru trafic de influenţă.
La termenul de joi, 9 februarie 2006, reprezentantul Departamentului Naţional Anticorupţie a cerut instanţei amendarea şefului Poliţiei municipiului Târgu Jiu pentru faptul că nu au fost duse la îndeplinire mandatele de aducere a martorilor Vasile Udroiu, fost director al Direcţiei de Finanţe Publice Gorj şi Marinel Nedeluţ, fost comisar şef al Gărzii Financiare Gorj, în dosarul în care Nicolae Mischie a fost trimis în judecată de către DNA, pentru trafic de influenţă, în urma autodenunţului lui Clement Mocanu. Preşedintele completului de judecată, judecătorul Mihai Pistol a decis însă doar avertizarea poliţiştilor, sub rezerva aplicării sancţiunii administrative şi a dispus din nou aducerea martorilor cu mandat.
Biroul de Presă al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj a precizat însă, că „în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că la Poliţia municipiului Târgu Jiu nu s-au primit spre executare mandate de aducere care să privească audierea martorilor în cauza aflată pe rolul instanţei de judecată”. Întrucât ora la care ne-a fost remis comunicatul nu a mai permis să obţinem un punct de vedere şi al preşedintelui instanţei respective a Tribunalului Gorj, Mihai Pistol, nu am putut afla ce s-a întâmplat cu mandatele de aducere a martorilor, care se pare că s-au rătăcit pe undeva între cele două instituţii.

ANA-MARIA ILINCA

Doi tâlhari gorjeni prinşi la Arad

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Transporturi Feroviare (TF) Târgu Jiu au reuşit prinderea a doi tâlhari urmăriţi general. Potrivit comisarului şef al Poliţiei TF, Dumitru Toşa, cei doi gorjeni au tâlhărit în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 2005 pe un localnic din comuna Vladimir. De atunci şi până zilele trecute, poliţia s-a aflat pe urmele acestora, reuşind în cele din urmă capturarea celor doi infractori la sfârşitul lunii trecute pe raza localităţii Pecica din judeţul Arad.
Cu alte cuvinte, Adrian Stan din Coţofenii din Faţă (Dolj) şi Ion Boncu din Hurezani (Gorj) s-au întâlnit într-un bar din staţia CFR Târgu Jiu cu un localnic din comuna Vladimir. Cei doi, văzând că asupra sa Constantin Motocu are o sumă mare de bani s-au oferit să-l găzduiască. În drum către locuinţa acestora, la trecerea căii ferate, cei doi l-au lovit pe Motocu şi l-au deposedat de cei şase milioane pe care acesta îi avea.
Ofiţerii TF mai spun că după ce şi-a revenit din lovituri, Motocu s-a prezentat la sediul de poliţie unde a reclamat incidentul. În tot acest timp, în urma cercetărilor a reieşit că cei doi tâlhari au luat un taxi şi s-au ascuns într-o cârciumă. Daţi în urmărire generală, cei doi nu s-au putut ascunde foarte mult, reuşindu-se capturarea lor. Potrivit comisarului şef Toşa, infractorii vor fi judecaţi, riscând până la 20 de ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

IRINEL CEURANU

Contabila şefă de la Spitalul Dobriţa
şi-a dat demisia

Controlul efectuat de către auditul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj la Spitalul Dobriţa a scos la iveală şi nereguli în ceea ce priveşte încadrarea şi salarizarea contabilei şefe Emilia Pescar. Astfel, după cele constatate, contabila şi-a înaintat, în urmă cu câteva zile, demisia, după cum a precizat directorul DSP Gorj, Aristică Moroşanu. Postul urmează a fi scos la concurs după 30 de zile, în cazul în care Emilia Pescar nu revine asupra demisiei.
Pescar nu a fost corect încadrată, în sensul că pentru funcţia de contabil-şef se prevedea o vechime în specialitate de şapte ani, iar vechimea contabilei era de numai trei ani şi trei luni. În urma încadrării incorecte, s-a încasat un salariu prin care s-a creat un prejudiciu de 76 de milioane de lei vechi, bani care urmează a fi recuperaţi de către Spitalul Dobriţa. De altfel, toate aceste nereguli vor ajunge şi în atenţia organelor de cercetare, parchet şi poliţie, după cum a mai precizat Moroşanu.

CORINA POPA

Spre o societate cibernetică ?

Celebrul vers eminescian „Unde eşti, copilărie/Cu pădurea ta cu tot?” mă urmăreşte ori de câte ori trec pe lângă un crâng, o luncă, o pajişte înierbată. M-am bucurat de o copilărie frumoasă, în mijlocul plaiurilor natale. Abia aşteptam vacanţele de vară pentru a-mi plimba paşii prin natura înverzită şi înmiresmată, în miazmele verdelui crud, a pinacotecii florilor de câmp, a concertelor paserilor cerului. Joaca de-a v-aţi ascunselor, de-a baba oarba, de-a puia gaia; lecturarea unei cărţi în grădina din spatele casei, ori păscutul vitelor pe izlazul comunal păreau că mă reconfortează, că-mi ridică tonusul ambiental.
Le vorbesc adeseori elevilor mei de aceste nostalgii ale copilăriei, iar unii mă ascultă de parcă aş fi poposit aici de pe o altă planetă. Obişnuiţi cu jocurile pe calculator, ei visează la călătorii interstelare, la războaie intergalactice, la cum să devină…”soldaţi universali”, „terminatori” sau mai ştiu eu ce justiţiari spaţiali. Nu ştiu câţi dintre ei au citit sau îşi mai amintesc de ineditele „Amintiri din copilărie” ale lui Ion Creangă ori de „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu. De fapt, nu ştiu câţi dintre ei au mai citit vreo carte. În faţa ochilor, chiar şi când merg pe stradă, ei nu „văd” decât sticla calculatorului cu jocuri electronice. De „ţurcă”, de „poarcă”, de alte jocuri ale vârstei inocenţei nici n-au auzit măcar.
Unii, mai ignoranţi, sunt în stare chiar, să confunde boul cu vaca, bradul cu paltinul, cucul cu cioara! Nici nu-şi aruncă ochii pe planşele colorate din laboratorul de biologie sau de zoologie pentru a încerca să deosebească o plantă de alta, o gâză de alta, un animal de altul. Nici bătrâna tablă înnegrită pe care stau scrise formule de matematică, de fizică, de chimie etc, nu-i interesează. Se mulţumesc doar cu puţinele informaţii pe care le oferă computerul. Se închistează într-un univers al lor, concentraţionar, ca într-un univers de sticlă, într-un mediu artificial şi dăunător psihicului. Nu le mai place nici fasolea bătută, nici tradiţionalele sarmale şi piftii; hot-dogul, hamburgherul, pop-cornul, sunt mâncărurile lor preferate! Apa de izvor poate conţine viruşi; Coca-Cola, Fanta, Seven-Up ţin foarte bine de sete, chiar dacă au şi „EU”-ri! Au auzit ei, oare, de Balzac, de Dostoievski, de Cehov, de Shakespeare? Vag sau deloc.
Într-un interesant studiu asupra acestui fenomen de depersonalizare a tineretului studios, profesorul Constantin Necula spune că „Celor tineri li se inoculează informaţia la modul cel mai distrugător cu putinţă. Cantitatea de informaţie nu este întru nimic echilibrată cu cea de «formare» de «metamorphosis» de meta-formare conştientă. Lăsaţi într-o teribilă degringoladă informaţional-educativă, în care voievozii şi poeţii sunt anulaţi de teribilele staruri TV şi cinema, în care partea materialist dialectică (măcar de-ar fi aşa) a fostului secretar de partid, îl descinde mai departe pe om de maimuţă (…)
Dincolo de zăbrelele spiritului în care îşi coc nefericirea copiii noştri aşa se zbate o falsă libertate «libertatea de a face ce vrei», cea mai nebună dintre toate libertăţile – libertinajul ce dansează la masa tuturor Irozilor demagogi ai pământului”.
În ritmul acesta, vom ajunge la o societate cibernetică, informatizată până la paroxism, riscând ca tineretul – viitorul de mâine să devină nişte roboţei, un fel de „monştrişori” semiartificiali, rupţi de realitate, cu sentimentele umane din ce în ce mai estompate, încât dacă se uită la o floare, să se întrebe care este compoziţia ei chimică.
Acesta să fie viitorul omenirii?

IRINA MIHAELA SPINEANU

Drum la deal, şi drum la vale…

Vă salut dragi magistraţi, eu dispar peste Atlantic,
Amintiri aveţi în poze despre chipul meu romantic!

Mii de scuze domnul Moţa, California mă cere,
„Pleacă puiul şi se duce, pa şi pu, la revedere!”

Rău îmi pare de se-ntâmplă, să vă taie ăştia leafa…
„Chipul meu ţi se arată”, tot când îţi vei vedea ceafa!

Vreau să ştiţi că periodic, totuşi voi ieşi pe post
Să vă cânte baciul Relu „ciobănaş la oi am fost.”

N-am să las din mâini cavalul, să doinesc pe cât se poate,
Într-o caterincă pură „drumurile noastre toate”…

„Dulce-i brânza, dulce-i caşul”, dulce este antigelul,
Dar mai dulce e sentinţa, când e vorba despre Relu…

Când intrăm în Europa, vin să bag recurs la Haga,
Să-mi cântaţi de-un milion „zig-zaga-zubalaga”.

Dacă nu-mi cântaţi în strună, îmi iau bâta şi cu clopu'
Şi vă las spre ascultare „foaie verde, foi ca plopu' ” …

În final dedic un şlagăr pentru primul procuror,
Însoţit de ceva poze, „uşor puiule, uşor”…

NELU POCHEA