Zecii de mii de gorjeni nu vor
primi pensii indexate

Indexarea de 9,3% de anul acesta nu va fi simţită la cuantumul pensiei de către toţi pensionarii gorjeni. Purtătorul de cuvânt al Casei de Pensii Gorj, Adrian Chertes, a declarat că au apărut foarte multe nemulţumiri ale pensionarilor gorjeni, care au venit să reclame faptul că ei nu au beneficiat de această indexare, în timp ce alţii da.
Acesta spune că motivul este foarte simplu: în urma recalculării pensiilor, unii pensionari trebuiau să primească pensii mai mici, dar li s-a stabilit punctul de pensie cel corect şi au primit, în continuare, aceiaşi bani, chiar dacă erau mai mulţi. Cu fiecare indexare însă, punctul lor de pensie se va mări, până ce va ajunge la cel care corespunde cu suma pe care o primesc în prezent, astfel că abia după ce vor avea un punctaj egal cu suma de bani pe care o primesc vor beneficia şi de sume în plus la pensie.
Punctul de pensie se stabileşte în funcţie de venitul avut de pensionar şi salariul mediu pe economie, astfel: un salariu minim pe economie de 3,3 milioane de lei vechi, raportat la salariul mediu pe economie, 10 milioane de lei, rezultă un punctaj de 0,33. Valoarea actuală a unui punct de pensie este de 2.955.600lei vechi, ceea ce înseamnă că persoana care a avut numai salariu minim va avea o pensie de 975.348 lei vechi sau echivalentul acestei sume, în urma inflaţiei.
Din cei 58.568 de pensionari intraţi la recalculare, la 24.810 le-a crescut punctajul (24.570, după ce au mai decedat între timp) şi aceştia au luat maximul de creştere la indexare. La 33.758 de pensionari le-a scăzut punctajul, dintre care la 6565 le-a scăzut foarte puţin, unii dintre ei beneficiind de o parte din indexare. 27.285 de pensionari au rămas în plată cu aceeaşi pensie avută înainte şi vor beneficia de pensie după ce punctajul va creşte şi va ajunge la valoarea sumei care o primesc în prezent.

ANA-MARIA ILINCA

Interes scăzut al motrenilor pentru racordarea la gaze

Aşteptate cu viu interes, folosite ca vector politic în ultimele campanii electorale, gazele naturale aproape că nu-i mai interesează pe motreni. Cauza este simplă. Racordarea la reţea costă fiecare familie cu proiect de instalare şi instalarea propriu-zisă 1.200 lei RON, adică aproximativ preţul a 40 de butelii. Un anunţ al firmei care realizează reţeaua i-a pus pe gânduri pe motreni. Cine se branşează întâi suportă costurile lucrărilor pe întreaga scară, dacă ceilalţi locatari nu doresc să se branşeze. Astfel, dacă la o scară de 20 de apartamente se branşează o treime, atunci costurile branşării sar de 30.000 lei, urmând ca diferenţa să fie recuperată ulterior de la ceilalţi locatari, atunci când aceştia se vor branşa la rândul lor.
Ing. Nicolae Druş spune că firma ar putea eşalona costurile branşărilor, însă unii dintre motreni o duc aşa de rău, că nu-şi vor permite vreodată să se branşeze la reţeaua de gaze, unde, conform legii, funcţionează abonamentele. Multe familii consumă o butelie de aragaz în 40-50 de zile, ceea ce îi face să fie circumspecţi în legătură cu preţul racordării, echivalent a patru-cinci luni de gătit la aragaz. Există însă şi oameni care doresc să se branşeze. Autorităţile locale consideră că nu este cazul să se amestece în această problemă, deşi există suficiente familii care ar avea nevoie de protecţie socială şi de subvenţii.
La rândul ei, firma este condiţionată de contractări cu furnizori de gaze, care trebuie realizate până în trimestrul trei al anului 2006. Presat de aceste contracte, ing. Nicolae Druş a anunţat o dată alternativă pentru depunerea cererilor de către populaţie, până la 31 mai 2006, dar se pare că nici acest ultimatum nu-i va determina pe motreni să se grăbească cu înscrierea.

C. BUNILĂ

Bătaie de joc cu profesorii navetişti

Cadrele didactice navetiste au în continuarea probleme cu decontarea navetei. Astfel, reprezentanţii cadrelor didactice din teritoriu, din comune precum Albeni, Prigoria, Ţânţăreni, Floreşti, Slivileşti, acuză primăriile că nu decontează banii pe care aceştia îi cheltuiesc pe navetă, în fiecare zi. Conform statutului cadrului didactic, profesorii au dreptul la decontarea cheltuielilor lunare făcute cu transportul la unităţile de învăţământ, în cazul în care fac naveta.
În judeţul Gorj sunt peste 400 de profesori navetişti. Vasile Mija, preşedintele Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, a precizat că „unii primari au venit cu alte soluţii, şi anume să le ofere cazare în comuna sau satul unde aceştia predau, însă nu e o soluţie nemaipomenită, pentru că nu au cum să vină să-şi utileze şi să-şi mobileze locul unde li se oferă găzduire şi în plus cred că nici profesorii nu ar fi de acord cu aşa ceva”.
Pentru rezolvarea problemei şi Prefectura Gorj a înaintat către toate primăriile adrese prin care profesorilor se le fie decontate cheltuielile de transport. Pentru rezolvarea problemei, ar fi necesar ca în construcţia bugetelor primăriilor şi directorii de unităţi să solicite primarilor necesarul de bani pentru anul în curs.
Refuzul autorităţilor locale de a deconta contravaloarea transportului este cu atât mai de neînţeles cu cât legislaţia în vigoare îi obligă să prindă în buget şi să deconteze astfel de cheltuieli. Numai că, pentru mulţi dintre ei, singurul răspuns este să ridice din umeri şi să spună că nu au bani.

C. POPA

Din cauza alunecărilor de teren,

O casă din Vladimir este în
pericol de prăbuşire

Alunecările de teren continuă să se producă în judeţul Gorj, fenomenul fiind semnalat şi în comuna Vladimir. Ploile abundente căzute anul trecut şi-au pus amprenta şi pe această comună, o casă din satul Valea Deşiului fiind în pericol de prăbuşire din cauza alunecărilor. Doi dintre pereţii casei s-au prăbuşit deja, iar imobilul este plin de fisuri şi crăpături.
La începutul acestei luni, inspectorii în construcţii au efectuat un control la Vladimir pentru a vedea exact stadiul alunecărilor şi măsurile ce se impun în acest caz. Cornel Cimpoieru, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean în Construcţii (IJC) Gorj, a declarat că locuinţa are structura de rezistenţă grav afectată. „La camera din spate a locuinţei, pereţii laterali din cărămidă s-au prăbuşit în procent de 85%, uşile, ferestrele exterioare de lemn, soba de teracotă şi pardoselile din scândură sunt afectate. Falia de alunecare de teren a cuprins şi o parte din anexele gospodăreşti”, explică Cimpoieru.
În această zonă nu sunt executate lucrări de prevenire şi stabilizare a alunecărilor de teren, lucrări de colectare a apelor de scurgere şi de combatere a eroziunii solului.
IJC Gorj cât şi Societatea de Gospodărire a Apelor au dispus proprietarului să efectueze o expertiză tehnice la fundaţia şi structura din cărămidă a locuinţei pentru a se constata dacă se mai pot efectua lucrări de consolidare. Însă, până la efectuarea acestei expertize, proprietarul şi reprezentantul Primăriei Vladimir vor supraveghea permanent fenomenul de alunecare, luându-se în calcul şi varianta evacuării locatarilor şi dezafectarea locuinţei.

CORINA POPA

Un nou pas în asistenţa medicală din Gorj,

Centru de permanenţă la
Bengeşti-Ciocadia

Locuitorii din Bengeşti-Ciocadia dar şi cei din comunele învecinate vor avea un centru medical de permanenţă. Deşi la nivelul judeţului există un număr de alte opt centre de permanenţă, directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Gorj, Aristică Moroşanu, spune că zona de nord-est a judeţului este descoperită. Pentru a acoperi din punct de vedere medical şi această suprafaţă, directorul Moroşanu a purtat discuţii cu cei aflaţi la conducerea administraţiei din Bengeşti-Ciocadia.
În urma acestora, potrivit celor afirmate de către şeful DSP Gorj, s-a stabilit care va fi spaţiul în care se va desfăşura activitatea medicală, imobilul ales aflându-se în vecinătatea primăriei. Aici, medicii care au cabinete în comunele Bengeşti-Ciocadia, Baia de Fier, Polovragi şi Alimpeşti vor face de gardă începând cu ora 15.00 până la ora 08.00 dimineaţa.
Prin punerea în funcţiune a acestui centru medical de permanenţă va creşte numărul acestora de la opt la nouă, existând în prezent astfel de centre în Căpreni, Tismana, Târgu-Logreşti, Mătăsari, Cătunele, Samarineşti, Săuleşti şi Peştişani. Funcţionarea efectivă a acestui centru este preconizată a începe în câteva luni, imediat după ce Consiliul Local Bengeşti-Ciocadia va aloca fondurile necesare amenajării spaţiului necesar efectuării actului medical, mai adaugă directorul Aristică Moroşanu.

IRINEL CEURANU

Pentru prevenirea infecţiei HIV/SIDA,

Asistenţii sociali gorjeni sunt şcoliţi

Un număr de 20 de asistenţi sociali din Gorj participă vineri la o sesiune de formare în cadrul proiectului „Prevenirea infecţiei HIV/SIDA printre copiii străzii şi copiii rromi”. Sesiunea este realizată de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Gorj în parteneriat şi cu suport financiar din partea Federaţiei ProChild România. Constantin Preoteasa, directorul DGASPC Gorj, a precizat că din cadrul instituţiei pe care o conduce vor participa patru asistenţi care se ocupă de această problemă, restul cursanţilor fiind din cadrul serviciilor sociale ale primăriilor gorjene. Acesta a mai spus că în evidenţa DGASPC Gorj se află o singură tânără bolnavă de SIDA care este internată la un centru de specialitate din ţară.

(L.E.)

Într-o singura lună,

Peste 50 de târgujieni muşcaţi de câini

În luna ianuarie, 52 de târgujieni au fost muşcaţi de câinii fără stăpân din municipiu. 46 de persoane au necesitat tratament cu vaccin şi şase au efectuat tratament cu vaccin antirabic şi cu ser. Mariana Sfichi, director adjunct al Serviciului de Medicină Preventivă Gorj, a precizat că „în prezent mai există în stoc un număr de 55 de doze de vaccin, iar unitatea nu va rămâne fără vaccin, deoarece persoana muşcată de un câine efectuează cinci injecţii în decursul a 30 de zile”. În luna ianuarie s-au folosit 170 de doze de vaccin antirabic, iar alarmant este faptul că numărul persoanelor atacate de câinii comunitari s-a înmulţit, ajungându-se ca într-o zi să se prezinte la medic şi câte două persoane, a mai precizat Sfichi.

C. POPA