Adrian Năstase, învinuit în cazul Zambaccian

Fostul premier Adrian Năstase a fost pus marţi sub acuzare de procurorii anticorupţie pentru luare de mită, în dosarul privind achiziţionarea unui imobil in zona ultracentrală a Capitalei, pe strada Zambaccian. Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) confirmă că fostul premier este urmărit penal, alte cinci persoane fiind puse sub acuzare, alături de el, pentru fapte de corupţie, informează DNA, fără să precizeze în ce dosar au fost formulate acuzaţiile.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice al DNA confirmă că procurorii anticorupţie au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase şi a altor cinci persoane, pentru săvârşirea unor fapte de corupţie. Toate cele şase persoane învinuite au fost citate la DNA. „Legea ne împiedică să oferim în acest moment detalii suplimentare în legătură cu infracţiunile pentru care este învinuit Adrian Năstase, întrucât citaţia i-a fost trimisă astăzi (marţi - n.r.) şi, prin urmare, nu a luat la cunoştinţă concret acuzaţiile care i se aduc”, precizează Biroul de Informare şi Relaţii Publice al DNA. 

„Dosarul acesta este comandat politic”
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, consideră că redeschiderea dosarului Zambaccian şi punerea sa sub acuzare de către procurorii Departamentului Naţional Anticorupţie au venit la comandă politică. „Conducerea DNA funcţionează, din păcate, la comandă politică”, a declarat Adrian Năstase, într-o conferinţă de presă. Năstase l-a acuzat în mod direct pe preşedintele Traian Băsescu, afirmând că „dosarul acesta este comandat politic, este girat, comandat şi orientat de la Palatul Cotroceni”.
Fostul premier Adrian Năstase, a declarat că nu îşi va da demisia de la conducerea Camerei Deputaţilor, pentru că nu acceptă ca o asemenea decizie să poată fi influenţată de acte de poliţie politică. În dosarul Zambaccian, Adrian Năstase a fost audiat pe 17 ianuarie. Iată, însă, cum a început totul.

Terenul buclucaş
În martie 1998, Casa de Avocatură „Adrian Năstase” a cumpărat de la soacra deputatului PDSR Gabriel Bivolaru un teren cu suprafaţa de 700 metri pătraţi, situat în Bucureşti, pe strada Zambaccian, nr.16. Valoarea tranzacţiei a fost de 100 de milioane de lei, aproximativ 11.000 de euro, deşi o evaluare imobiliară ulterioară a stabilit că valoarea de piaţă a terenului era de 25 de ori mai mare.
Un an mai târziu soţii Năstase deveneau proprietari ai terenului, după ce au achiziţionat terenul de la casa de avocatură, pe aceeaşi sumă, 11 mii de euro. Pe acest teren s-a construit până în 2003 un imobil cu câteva etaje deţinut iniţial de 3 proprietari: Ion Alexandru Ţiriac, soţii Năstase şi o firmă din Bacău aparţinând lui Sergiu Sechelariu.
În aprilie 2005, Ţiriac jr. vinde partea sa de imobil către fiul lui Adrian Năstase, Andrei, şi o firmă cipriotă. În 2005, Mona Muscă l-a reclamat pe Adrian Năstase la PNA, pe motiv că ar fi cumpărat terenul din Zambaccian la un preţ mult subevaluat. O evaluare din 18 mai 2005 a terenului şi a clădirii arată că valoarea globală de piaţă este de 804.000 de euro, din care clădirea valorează 524.000 de euro, iar terenul - 280.000 de euro.
Dosarul a fost închis rapid de fostul şef al PNA Ioan Amarie, dar redeschis la începutul lunii noiembrie 2005 de procurorii anticorupţie care au considerat că ancheta făcută drept insuficientă. În ianuarie, la acest dosar s-a alăturat o nouă cercetare, cea privind moştenirea de un milion de euro pe care familia Năstase ar fi primit-o de la o mătuşă.
În dosarul Zambaccian, Adrian Năstase a fost audiat pe 17 ianuarie. El s-a prezentat doar la o discuţie amicală cu procurorii, urmând ca ulterior să vină însoţit de avocat pentru o declaraţie scrisă.
Întâlnirea a fost confidenţială, iar Adrian Năstase nu a dat declaraţii presei pe această temă. Cu câteva zile înainte, el s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte executiv PSD, pentru a nu afecta prin anchetarea sa imaginii formaţiunii social-democrate

(R.T.)

Fuziunea, tabu la liberali

Fuziunea dintre PNL şi PD a devenit subiect tabu printre liberali. Deşi era de aşteptat ca la şedinţa de ieri a Comitetului Executiv să se discute mai ales despre unificare, liderii PNL au preferat să treacă dezbaterea sub embargo la nivel central. Preşedintele Călin Popescu Tăriceanu a declarat că aşteaptă ca toate organizaţiile teritoriale ale partidului să se pronunţe asupra fuziunii cu PD. Până acum şi-au făcut cunoscută poziţia pe acest subiect 21-a dintre filialele PNL, cele mai multe fiind pentru fuziunea cu democraţii. Liberalii pun însă condiţii: păstrarea identităţii liberale şi afilierea noului partid rezultat din unificare la Internaţionala Liberală. Organizaţiile teritoriale au termen până pe 24 februarie să adopte un punct de vedere comun asupra fuziunii cu PD. La acea data va avea loc Delegaţia Permanentă, for care va decide poziţia Partidului Naţional Liberal cu privire la „căsătoria” cu democraţii.

(R.T.)

Cerere către CSAT

Preşedintele comisiei pentru controlul activităţii SRI, deputatul Radu Stroe, cere Consiliului Superior de Apărare a Ţării declasificarea a două hotărâri. Parlamentarul nu a oferit mai multe amănunte despre aceste hotărâri în afară de faptul că acestea au fost luate în anii 2002 şi 2004.
Potrivit lui Radu Stroe, deciziile care trebuie declasificate privesc problema ascultării şi înregistrării telefoanelor. Pe lângă această cerere oficială parlamentarul s-a mai adresat şi vicepreşedintelui CSAT, primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu.
Radu Stroe a refuzat să facă nominalizări în legătură cu aceste două hotărâri pentru că ele sunt clasificate, însă a precizat că una dintre acestea priveşte desemnarea SRI ca autoritate în materie de ascultare a telefoanelor, iar a doua vizează competenţa procurorului de acordare a mandatelor.

(R.T.)