Patrimoniul Grimex, vândut
bucată cu bucată

Foştii salariaţi ai Grimex SA au obţinut, în instanţă, dreptul de a primi salarii compensatorii. În acelaşi timp, din cei 800 de angajaţi, aproape 80 au fost reîncadraţi în muncă de către societatea care se ocupă de lichidarea judiciară a Grimex-ului, un lucru care contravine Dreptului Muncii, spun sindicaliştii. La limita legii se află şi licitaţia pentru patrimoniul societăţii care va avea loc în luna martie a acestui an.

Ultimele săptămâni au adus foştilor salariaţi ai societăţii Grimex şi veşti bune, dar şi lucruri pe care nu le înţeleg. Sindicatul Liber Grimex a obţinut în instanţă dreptul salariaţilor de a primi salarii compensatorii ca urmare a lichidării societăţii. Cei 788 de angajaţi vor primi între 6 şi 12 salarii medii pe unitate, în funcţie de vechimea în muncă a fiecăruia.
O instanţă a Tribunalului Gorj a admis ca foştii salariaţi care au până la cinci ani vechime să primească câte şase salarii a câte 6,5 milioane de lei vechi, cât se estimează a fi venitul mediu din unitate. Cei care au până la 15 ani vechime vor primi câte nouă astfel de salarii, iar cei care au peste 15 ani de activitate vor încasa 12 salarii compensatorii.
Acest lucru i-a mulţumit oarecum pe foştii salariaţi, gândindu-se că, decât deloc, e bine şi aşa. Liderul de sindicat Filimon Tiriplică susţine că notele de lichidare ale angajaţilor ar fi trebuit să se facă doar atunci când societatea Grimex era radiată din Registrul Comerţului, moment în care tuturor salariaţilor ar fi trebuit să li se desfacă contractul de muncă pentru încetarea de drept a societăţii.
Tot Tiriplică spune că lichidatorul societăţii, SC BNP Consult, face un lucru de neînţeles, în sensul că în această perioadă a dispus reangajarea în Grimex a aproape 80 de oameni. Este vorba despre 17 muncitori direct productivi, 33 de persoane TESA, iar restul sunt angajaţi la serviciul de pază.
Din luna noiembrie, salariaţii nu au mai primit nici un ban, deşi în contul societăţii Grimex existau în urmă cu câteva zile aproape 20 de miliarde de lei. Foştii salariaţi consideră că organele statului ar trebui să privească mai atent la ceea ce face acum lichidatorul desemnat.

Preţuri subevaluate pentru bunurile Grimex-ului
Anchetatorii ar trebui să mai verifice şi legalitatea scoaterii la licitaţie a patrimoniului societăţii Grimex. Licitaţia va avea loc pe 3 martie a acestui an, iar bunurile vor fi scoase la vânzare pe bucată. Dacă terenul, halele de fabricaţie, utilajele şi baza materială a Grimex-ului au fost introduse în două pachete, mijloacele de transport sunt vândute pe bucată.
Primul pachet privind terenul, halele de fabricaţie şi utilajele este evaluat la 230 de miliarde de lei, sumă de la care va pleca licitaţia. Un altul, cel privind baza materială, respectiv ţevi şi alte confecţii de metal, este evaluat la 80 de miliarde de lei vechi.
Problema se pune la mijloacele de transport ale societăţii, despre care foştii salariaţi consideră că sunt evaluate la preţuri de nimic. În plus, nu există un pachet cu toate autoturismele care să fie vândut, motiv pentru care foştii angajaţi cred că activitatea la Grimex nu va mai fi continuată.
Aproape 30 de autoturisme şi autocamioane sunt scoase la vânzare pe bucată, iar preţurile de pornire a licitaţiei sunt derizorii. Un ARO, de exemplu, în care anul trecut pentru reparaţii s-au cheltuit mai bine de o sută de milioane de lei, este evaluat la 40 de milioane de lei vechi.
Foştii angajaţi susţin că o mare parte din bunurile Grimex-ului vor ajunge în patrimoniul societăţii Compania de Reparaţii Bumbeşti-Piţic, de a cărei activitate nu este deloc străin fostul director al Grimex-ului, Gheorghe Sulea.

GABRIELA MLADIN

În 2006,

Fondul de securitate al
minerilor gorjeni, majorat

Pentru securitatea locurilor de muncă din activitatea minieră gorjeană, dar şi pentru condiţii de muncă mai bune pentru ortaci, Fondul de securitate al minerilor a fost majorat cu 7 miliarde lei vechi, a declarat Viorel Temelescu, vicepreşedintele Uniunii Sindicale a Minerilor Oltenia (USMO). În 2005, acest fond s-a ridicat la peste 75 de miliarde lei, bani care au fost cheltuiţi în totalitate. Aceste sume sunt alocate anual de Societatea Naţională a Lignitului Oltenia din bugetul de venituri şi cheltuieli, prin negociere cu USMO.
Prin fondul de securitate, minerilor li se asigură echipament de protecţie în funcţie de fiecare perioadă a anului (salopete, cizme de cauciuc, şube). „Se realizează şi protecţia utilajelor din punct de vedere mecanic şi electric, achiziţionarea de utilaje şi componente necesare minerilor pentru a îndeplini normele protecţiei muncii, pregătirea profesională a celor care muncesc pentru a fi în conformitate cu noile cerinţe ale locurilor de muncă şi realizarea de afişe care să vizeze cunoaşterea riscurilor la care se expun minerii şi soluţii de combatere a acestora”, susţine Viorel Temelescu. Acest fond a fost înfiinţat, în Gorj, în anul 1999, dar exista şi înainte sub altă formă.
În 2005, în activitatea minieră gorjeană au fost înregistrate 36 de accidente de muncă, dar, din fericire, acestea nu au fost grave, cele mai multe având loc în activitatea de subteran.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Tot mai mulţi gorjeni se pensionează
pe caz de boală

Numărul gorjenilor care se pensionează pe caz de boală a crescut de la an la an. Potrivit purtătorului de cuvânt al Casei Judeţene de Pensii Gorj, Adrian Chertes, la finele anului 2005, au fost depuse 2032 cereri pentru pensionare pe motiv de invaliditate. Numărul lor este cu aproape 200 mare decât în ultimii doi ani. În 2003 s-au înregistrat 1814 cereri, iar în 2004 alţi 1856 de gorjeni au întocmit documentaţia pentru a ieşi la pensie pe caz de boală. Numai în ultima lună a anului trecut, 170 de gorjeni s-au prezentat la ghişeele Casei de Pensii pentru a depune cereri în vederea pensionării din cauza bolilor de care suferă.
În evidenţele Casei Judeţene de Pensii (CJP) Gorj figurează, la 31 decembrie 2005, un număr de 93.416 de pensionari, dintre care 12.380 gorjeni „mănâncă” o pensie de pe urma fostele CAP-uri. În statisticile CJP Gorj se regăsesc 12.394 de gorjeni pensionaţi pe motiv de invaliditate. Explicaţia pentru numărul mare de pensionări sunt condiţiile proaste de viaţă şi muncă, dar şi modul de acordare a adeverinţelor medicale.

(I.I.)

În numai o lună,

DSV Gorj a aplicat amenzi de
peste 10.000 lei RON

În luna ianuarie a acestui an, inspectorii sanitari veterinari din cadrul Direcţiei Sanitar-Veterinare Gorj au aplicat sancţiuni contravenţionale în valoare de 14.000 lei RON. Sancţiunile au fost aplicate ca urmare a neregulilor găsite în urma celor 67 de controale efectuate. Au fost verificate unităţi de depozitare şi comercializare a produselor alimentare de origine animală şi non-animală din Târgu Jiu, Motru şi comune, târgurile de animale, abatoarele şi carmangeriile din judeţ. Nerespectarea normelor cu privire la întreţinerea spaţiilor de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare, depozitarea ambalajelor de transport în condiţii care pot determina contaminarea sau impurificarea acestora sunt principalele nereguli constatate de inspectorii din cadrul DSV Gorj.

(C.P.)