Partidele politice au intrat deja in febra desemnarii candidatilor pentru Primaria Generala a Capitalei, data de 3 aprilie fixata de guvern pentru organizarea alegerilor, dar mai ales apropierea debutului campaniei electorale - la inceputul lunii martie - nu mai lasa prea mult timp pentru inscrierea competitorilor. Cu toate acestea, pana acum doar Alianta D.A. PNL-PD si-a desemnat candidatul, in persoana democratului Adriean Videanu, care a fost anuntat oficial joi seara.
Decizia privind candidatul Aliantei s-a dovedit a fi destul de greu de luat deoarece competitia interna si sondajele comandate de PNL pentru Ludovic Orban si de PD pentru Adriean Videanu au indicat o diferenta de doar 2,7% in favoarea democratului. Totusi, Orban a recunoscut ca Videanu este cel mai bun candidat si si-a exprimat increderea ca acesta va castiga din primul tur.
"Voi fi alaturi de Videanu atat in perioada de campanie, in calitate de sef de campanie, cat si dupa ce va castiga alegerile, in calitate de viceprimar al Capitalei", a declarat Ludovic Orban. Videanu a spus ca Alianta D.A. are un protocol solid, care i-a permis, intr-o situatie de cvasiegalitate in sondaje, sa aleaga o solutie fara a crea probleme.
Adriean Videanu a precizat ca va demisiona din Guvern, unde detine functia de ministru de stat si se va concentra asupra alegerilor pentru Primaria Capitalei, dupa depunerea Programului economic de preaderare la Bruxelles, cel mai probabil la sfarsitul saptamanii viitoare.
În tabara principalului partid de opozitie - PSD - situatia nu este inca foarte clara, iar in sedinta de joi seara a organizatiei de Bucuresti nu s-a facut nici o nominalizare. Presedintele PSD Bucuresti, Dan Ioan Popescu, si primarul sectorului 5, Marian Vanghelie, si-au exprimat sustinerea pentru candidatura lui Sorin Oprescu la Primaria Generala a Capitalei. Întrebat insa daca ia in calcul o posibila candidatura a sa, Popescu a raspuns ca poate lua in calcul "orice candidatura".
Într-o conferinta de presa sustinuta la sfarsitul saptamanii trecute, Sorin Oprescu a ezitat sa dea un raspuns concret cu privire la o noua candidatura, lasand sa se inteleaga ca este de preferat ca in cursa electorala sa se inscrie un tanar din partid. În sondajul intern realizat de PSD, Oprescu sta cel mai bine la capitolul popularitate printre bucuresteni, fiind urmat de primarul sectorului 5, Dan Marian Vanghelie. Ar mai fi"in carti" si presedintele organizatiei de tineret a PSD Bucuresti, Vlad Dumitrescu, insa Oprescu a spus ca ar putea candida cu sanse si Dan Darabont sau Doru Giugulea.
În cazul in care s-ar decide sa intre in competitie, Sorin Oprescu ar fi la cea de-a treia incercare de a ocupa fotoliul de edil-sef, dupa ce a pierdut de doua ori inainte, in fata lui Viorel Lis, in 1998 si a lui Traian Basescu, in 2000.
Marian Vanghelie a declarat ca personal nu este interesat de o posibila candidatura, desi datele l-ar situa pe locul al doilea dupa Sorin Oprescu. "Eu il sustin pe Sorin Oprescu. Nu am vazut sondajul, pe mine nu ma intereseaza. Mai sunt foarte multi colegi in partid care sunt pregatiti", a spus Marian Vanghelie. Potrivit lui Dan Ioan Popescu, anuntarea unui sondaj privind candidatul PSD la Primaria Generala a Capitalei, respectiv a unei persoane desemnate de acest partid va avea loc cel mai probabil luni, 14 februarie.
Alti doi posibili candidati pentru alegerile din 3 aprilie ar putea fi Ralu Filip, actualul presedinte al CNA, ca independent si Gigi Becali, din partea PNG.
Filip a declarat ca se gandeste sa intre in competitia electorala pentru ca este nemultumit de lucrurile care nu se fac de ani intregi in Bucuresti. "De pe tusa nu mai poti rezolva nimic in Romania. Trebuie sa intru in teren", a afirmat Ralu Filip, in urma cu doua saptamani. El a precizat ca nu va avea "nici o obligatie fata de vreun partid sau fata de vreo firma", dar, daca o formatiune politica ii va oferi sprijinul, il va accepta.. Presedintele CNA a mai spus ca va lua o decizie definitiva privind candidatura sa dupa ce va observa reactiile bucurestenilor si in urma unui studiu sociologic. Intentia lui Ralu Filip a nascut insa controverse. Deputatul Lavinia Sandru a cerut demisia lui Ralu Filip din functia de presedinte al Consiliului National al Audiovizualului, la fel si senatorul Adrian Cioroianu, in timp ce Rasvan Popescu, membru in CNA, a apreciat ca legea ii permite lui Ralu Filip sa candideze dar se pune problema cat de independent ar fi acesta in contextul in care a fost sustinut si promovat in fruntea CNA de PSD.
În privinta lui Gigi Becali, acesta a precizat ca va candida daca Alianta il va lansa in competitie pe liberalul Ludovic Orban. "Daca va fi desemnat Ludovic Orban, atunci este posibil sa intru eu in lupta, pentru ca acesta nu merita sa fie primar nici macar intr-o comuna, daramite la Bucuresti! O sa arat eu opiniei publice a doua fata a lui Orban, cel care este in spatele unor afaceri dubioase. Astept si ajutorul presei care ar trebui sa dezvaluie tentaculele unei caracatite mafiote ce patroneaza afaceri de sute de milioane de euro!', a declarat Becali. El a mentionat ca Biroul Permanent Central al PNG se va reuni pentru desemnarea candidatului partidului.
Alte formatiuni politice nu au facut pana in prezent cunoscute, nici macar la nivel de intentie, numele posibililor candidati.
Alegerile pentru desemnarea noului primar general al Capitalei vor fi organizate pe 3 aprilie, conform unei hotarari aprobate de Guvern. Postul de primar general a ramas vacant din 20 decembrie 2004, dupa ce Traian Basescu a fost ales presedinte al Romaniei. Functia de primar general interimar este detinuta de democratul Razvan Murgeanu, insa conform legii interimatul nu poate dura mai mult de sase luni.
Situatia de la Primaria Generala a Capitalei nu este noua. În 1996, Victor Ciorbea a candidat pentru aceasta functie cand a si castigat in competitie cu candidatul PDSR, Ilie Nastase. Ciorbea a stat in fruntea Primariei doar jumatate de an, deoarece a fost numit premier in guvernul CDR. Ajuns prim-ministru, Ciorbea a vrut insa sa pastreze si Primaria, preferand autosuspendarea si insarcinandu-l pe viceprimarul Viorel Lis sa-i preia atributiile. Deoarece se incalca legea, in final s-au organizat alegeri, castigate de Lis in competitie cu Oprescu.

Noile domenii de specializare universitara aferente ciclului de licenta obliga universitatile si la o reformare a planurilor de invatamant, a declarat secretarul de stat pentru Învatamant Superior, Dumitru Miron.
Acesta a aratat ca Hotararea de Guvern nr. 88 privind domeniile de licenta adoptata joi, 10 februarie, este insotita de un Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii, Mircea Miclea, in care se stipuleaza ca universitatile trebuie sa delimiteze clar cunostintele si competentele pe care le va dobandi studentul in ciclul de licenta, astfel incat acestea sa fie corelate cu studiile ulterioare de master si doctorat.
"Programa de studii aferenta specializarii de licenta va trebui realcatuita pana in toamna, astfel incat noile studiile sa fie echivalabile la nivel european. Aceasta programa trebuie sa fie unitara in ce priveste competentele la nivelul tuturor facultatilor din tara, reprezentantii acestora urmand sa se intalneasca pentru a se pune de acord asupra acesteia", a mai spus Dumitru Miron. Acesta si-a exprimat speranta ca autonomia universitara nu va determina o opozitie din partea reprezentantilor facultatilor in ce priveste reformarea cursurilor.
Totodata, ordinului ministrului Mircea Miclea recomanda facultatilor cu specializari acreditate sau autorizate sa stabileasca reguli clare de trecere dintr-un an de studiu in altul, stabilind numarul minim de credite necesar studentului pentru a fi inscris in urmatorul an. Facultatilor li se mai cere sa asigure o pregatire practica adecvata studentilor printr-o adaptare "pragmatica si formativa" a continuturilor cursurilor. De asemenea, facultatile trebuie sa se puna de acord si asupra numarului de studenti aferent unei serii sau grupe, astfel incat studentului sa i se poata oferi pregatirea adecvata.
Ministerul Educatiei si Cercetarii mai stabileste intrarea in lichidare a programelor de studii in regim de dubla specializare, cu mentiunea ca pentru acoperirea nevoilor de cadre didactice din invatamantul preuniversitar se va bugeta in limita a 60 de credite obtinerea unei a doua specializari de licenta, dar numai in domeniile in care se observa deficit de personal calificat.
Pentru incadrarea in invatamantul preuniversitar ramane in continuare prevederea ca absolventii ciclului de licenta sa urmeze in facultate modulul psihopedagogic cotat cu 30 de credite. Noutatea vine in ce priveste sustinerea definitivatului, acesta fiind conditionat de o formare pedagogica suplimentara urmata tot la facultate si in valoare de 30 de credite.
Institutiilor de invatamant superior li se mai impune centrarea procesului educativ pe student prin infiintarea de centre de consiliere si orientare in cariera.

Bugetul pe 2005 nu prevede cresteri salariale pentru cadrele didactice, afirma ministrul Educatiei si Cercetarii, Mircea Miclea.
„Am preluat un buget in care aceste cresteri salariale nu au fost prevazute, iar noi in momentul acesta platim, practic, majorarile de 14% pe care guvernul anterior le-a facut doar pe hartie", sustine ministrul, intr-un comunicat de presa
„Al doilea lucru pe care vreau sa il spun este ca am reluat dialogul cu sindicatele, chiar joi, 10 februarie, avand loc o intalnire pe aceasta tema, si am cazut de comun acord sa gasim solutii", precizeaza ministrul Educatiei si Cercetarii, facand referire la miscarile de protest anuntate de sindicatele din invatamant. În continuare, ministrul Mircea Miclea afirma ca "incepand cu anul 2006 vom ajunge pentru educatie la o crestere a alocatiei de cel putin 6 la suta din PIB, lucru care se va reflecta substantial asupra tuturor activitatilor din invatamant, inclusiv asupra salariilor".
Alexandru Athanasiu, fostul ministru al Educatiei si Cercetarii, a declarat ca acele „cresteri salariale convenite in toamna cu sindicatele din invatamant sunt prevazute in bugetul pe 2005". Senatorul Alexandru Athanasiu a tinut sa adauge ca bugetul alocat educatiei in acest an este in valoare de 4,12 la suta din PIB, incluzand si creditele externe, respectandu-se astfel legea invatamantului.