La prima vedere miscarea de la Romsilva este o simpla rotire de cadre, o schimbare pe criterii politice: a venit Alianta trebuie sa-si puna oamenii ei pentru a schimba pe cei ai PSD. Dincolo de aceasta prima vedere, in care primarii isi exprima nemultumirea fata de directorul Romsilva ca nu a putut face fata incompetentei lor de a retroceda padurile, este mult mai mult. Se stie ca in anumite situatii directorul Costel Bobic a fost nevoit sa-i dea in judecata pe unii primari invatati in lenea lor sa faca ce vor sau, mai mult, sa nu faca nimic.
De fapt din aceasta regie a statului, Regia Nationala a Padurilor, s-a facut politica PD in Gorj. Faptul ca actualul prefect a fost director al acestei regii, in care a avansat oameni, probabil a fost si un bun profesionist fara a fi om rau, a transformat aceasta regie intr-o reduta a PD in Gorj, majoritatea sefilor de ocoale si a padurarilor fiind cu carnet cu tot la acest partid. Chiar si cand Bejat n-a mai fost director si devenise deputat, la alegerile din 1998, Pantelimon Manta, prefect pe atunci, a pierdut sefia partidului prin faptul ca neglijase puterea padurarilor. Mare i-a fost mirarea, la intrarea in sala conferintei judetene, cand a vazut ca aceasta este mai mult de jumatate verde. Si daca verde a fost sala verde a fost ales si presedintele PD Gorj.
Si in acest moment in PD multe carti se joaca si se vor juca tot cu padurarii. Acestia sunt credinciosi omului care le-a dat o paine si conditii de lucru destul de bune. Nu trebuie uitat ca si Costel Bobic, la alegerile preliminare din PSD, a avut un scor bun obtinut tot prin aportul padurarilor, in ciuda oprelistilor la care a fost supus atunci.
Despre Bobic, in afara de raportul fabricat ieri din care sa reiese ca primarii sunt nemultumiti de directorul Romsilva, n-am auzit nimic rau. Poate au auzit altii, dar nu s-a ajuns la noi. Jena pentru Bejat ar trebui sa fie destul de mare pentru ca intentiile sale sunt foarte cunoscute si prima masura pe care si-o dorea era schimbarea directorului pus peste padurari. Dar mi s-a parut o chestiune jenanta din partea prefectului care, de altfel, este un tip cu mult bun simt. Ca o paranteza a mai avut si scapari cand s-a adresat unui jurnalist cu apelativul „mucea”. Dar trecand peste acest episod trebuie sa revenim la geniile pe care le promoveaza, aspect care dovedeste ca nu are o strategie clara si nici criterii legate de competenta, tinerete, dorinta de a munci.
Gheorghe Novac, omul sustinut pana la paroxism de Bejat este, la fel ca si Cilibiu, un fel de papleaca, un personaj sters, fara initiativa, care se vrea cineva desi este impotent politic si profesional. De aici si durerea ca prefectul refuza sa priceapa: oare chiar nu are PD Gorj alti oameni pentru functii inalte decat Cilibiu, Novac, Garjoaba? Mai mare rusinea cand vedem pe cine ar fi in stare Bejat sa propuna in functii foarte inalte.
Ieri Bobic si-a inaintat demisia satul de tracasarile politice din Romsilva. Nu stiu cat de bun sau rau a fost pe acest post. Asta o stiu mai bine angajatii Romsilva, colaboratorii sau superiorii numiti doar pe criterii profesionale. Ce stiu, insa, este ca a fost singurul director din sistemul Regiei Nationale a Padurilor care in ultimii patru ani a fost premiat si apreciat pentru activitatea sa in afara tarii. Performanta la care n-a fost in stare nici Bejat si nici alt apropiat al sau sa ajunga.
În ianuarie 2001 s-a jucat tontoroiul ca va fi numit alt director decat Bobic. „Lucrarea” a iesit, insa, invers, Bobic fiind cel numit, in ciuda criteriilor politice aruncate la inaintare. Si acum joaca unii tontoroiul, dar nu se cunoaste, inca, finalitatea demisiei si nici cine ar putea sa-i ia, eventual, locul. Poate tot Bobic…