Codul Muncii este considerat de sindicalisti, reprezentantii salariatiilor, ca fiind Biblia Lucratorului si nu are nevoie de noile modificari pe care Ministerul Muncii le-a propus. Salariatii sunt considerati ca fiind dezavantajati de noile reglementari propuse in legislatia muncii.
Propunerea Ministerului Muncii de modificare a Codului Muncii nu este aprobata de Uniunea Judeteana a Sindicatelor Libere (UJSL) Gorj, fiind considerata inutila. „Noi consideram ca actualul Cod al Muncii raspunde, in practica la nevoile angajatului si angajatorului, nu necesita modificari”, ne-a spus liderul de sindicat al UJSL Gorj, Constantin Retezeanu. Codul Muncii din tara noastra a fost caracterizat de organisme internationale ca unul dintre cele mai moderne din Europa, chiar daca sunt incalcate unele directive europene.
Codul Muncii cuprinde in prezent 298 de articole dintre care 69 de articole sunt propuse pentru modificare, 7 dintre ele fiind propuse spre abrogare. Motivarea cea mai des precizata este aceea ca textele necesita modificari pentru o mai buna clarificare sau o mai buna reformulare juridica. Se fac referiri la respectarea directivelor europene.
Liderul de sindicat UJSL Gorj considera orice discutie la Codul Muncii ca fiind prematura si contraproductiva in conditiile in care legislatia subsecventa nu a fost adoptata. Se solicita reluarea discutiilor in ceea ce priveste legile speciale, problema care nu s-a mai discutat de peste un an si jumatate, considerate prioritare. Retezeanu a afirmat ca aceste pareri sunt impartasite la nivel national de toti sindicalistii. „Refuzam orice discutie pe marginea propunerilor inregistrate de Ministerul Muncii si consideram ca aceste propuneri ating grav drepturile angjatorului si salariatului“, spune Retezeanu. Sindicalistii considera ca Guvernul trebuia sa angajeze specialisti in domeniul muncii pentru a studia problemele din acest domeniu.
Modificarile se fac in avantajul angajatorului
Retezeanu ne-a declarat ca articolele sunt modificate in avantajul angajatorului si nu al salariatului. Se propune introducerea orelor suplimentare de munca fara a avea acordul salariatului pentru a satisface «cerintele urgente de productie, livrare de servicii sau alte obligatii ale angajatorului ». De altfel, se incearca incheierea contractului individual de munca nu pe perioada nedeterminata, ci determinata, oferind angajatorului posibilitatea de a face angajari pe perioade scurte de timp, ceea ce este in dezavantajul salariatilor. S-au facut referiri la tari ca Japonia unde contractul individual de munca se incheie pe viata sau Franta care inca incheie contracte de munca pe perioada nedeterminata.
Tot prin modificarea Codului Muncii se propune ca angajatorul sa nu mai fie obligat sa asigure cursuri de formare profesionala a salariatiilor, motivata ca «reflecta o abordare institutionala si birocratica a formarii profesionale, cu mecanisme costisitoare si complexe, neluand in considerare nevoile individuale si solicitarile de pregatire profesionala si nici impactul si costul acestora». Clauzele de neconcurenta se vor a fi platite mai prost, prin noua legislatie, iar indemnizatia ce este platita salariatilor in cazul intreruperii temporare a programului de munca s-a propus a fi in cuantum de 75% din salariul de baza considerat ca fiind echitabil pentru ambele parti.
Astfel sindicalistii au afirmat «Noi nu avem ce negocia, avem Cod al Muncii, pe care suntem dispusi sa-l completam cu cele 22 de legi speciale acolo unde este cazul».
