Rudarii din Baia de Fier au fost mai norocosi ca altii de aceeasi etnie. În 1991 erau la fel de saraci ca altii, traiau in case de chirpici si nu aveau locuri de munca. Multi nu stiau ce inseamna sa beneficiezi de asistenta medicala. Norocul lor a venit tocmai din Luxemburg, acolo unde s-a infiintat o asociatie umanitara – Solidarite’t Mat Rumanien a.s.b.l. – despre care se poate spune ca aproape i-a „adoptat”. La inceput au venit la ei cu „ajutoare”, apoi le-au construit case si chiar o hala industriala, unde sa poata munci. Pentru toate acestea, la Baia de Fier s-au investit 400.000 de dolari, printr-o societate comerciala cu capital mixt denumita „Le Bois International Productie”. Ieri, ca o incununare a acestei colaborari, luxemburghezii au cesionat partii romane actiunile lor, dar partile au promis ca vor pastra relatia de prietenie.

Delegatia luxemburgheza a asociatiei Solidarite’t Mat Rumanien a vizitat municipiul Tg-Jiu cu scopul de a semna documentele prin care sunt cedate actiunile detinute de aceasta asociatie la societatea „Le Bois Internatinal Productie” catre partenerii sai: Primaria si Consiliul Local Baia de Fier. Societatea comerciala Le Bois International Productie a fost infiintata in urma unui parteneriat intre asociatia luxemburgheza si Primaria si Consiliul Local Baia de Fier in 1994. Membrii acestei asociatii au colaborat timp de aproximativ 15 ani cu autoritatile si locuitorii comunei Baia de Fier, cu scopul a-i ajuta pe rudari sa se integreze intr-o societate civilizata. În acest moment asociatia considera ca si-a atins obiectivele propuse si a decis cedarea gratuita a actiunilor sale catre Consiliul Local Baia de Fier.
Reprezentantii asociatiei Solidarit’t Mat Rumanien, Robert Hermes si Roger Zanter, au primit din partea Consiliului Judetean Gorj, prin vicepresedintele Cornel Popescu, un dar care sa le aduca aminte cu drag si placere de locuitorii din judetul nostru. Delegatia luxemburgheza a afirmat ca nu a mai intalnit in alte parti „oameni de o asemenea gentilete ca in Romania”, iar traseul pe care l-au parcurs i-a impresionat foarte mult. „Speram sa fim la fel de bine primiti pe viitor, cand vom veni aici ca prieteni”, au spus luxemburghezii.
Pentru comunitatea luxemburgheza banii care au fost investiti in Romania nu reprezinta o suma mare. Robert Hermes a evocat insa timpurile cat Romania oferea ajutoare umanitare luxemburghezilor: „Dupa primul razboi mondial, cand noua ne era foarte greu, Romania a fost prima tara care ne-a oferit ajutorul, motiv pentru care multumim si acum”.

Zeci de case construite sau renovate
Fondurile angajate in proiectul de adoptare a unei populatii fara nume din Baia de Fier au provenit din sursele de finantare ale statului Luxemburg si surse particulare. Valoarea totala a ajutorului acordat de asociatia Solidarite’t Mat Rumanien comunitatii din Baia de Fier in cei aproximativ 15 ani este de 380.000 euro. Ajutorul asociatiei luxemburgheze a fost demarat intre 1990-1993 cand s-au acordat populatiei din Baia de Fier ajutoare umanitare ce au continut alimente, haine, medicamente, materiale scolare si pentru spitale. În urma infiintarii societatii comerciale „Le Bois International Productie” s-au construit 35 de casute de locuit si s-a subventionat renovarea si terminarea altor 50 de case. Astfel, cei care nu aveau unde locui au primit case in care sa locuiasca, iar cei care aveau case in lucru s-au se angajasera sa-si reconditioneze propriile locuinte au primit ajutoare in bani si materiale de constructie. În 1995 s-a construit o hala industriala multifunctionala care include un atelier cu utilaje pentru prelucrarea lemnului, un bloc sanitar si o sala de consultatii medicale. S-au creat locuri de munca pentru aceasta comunitate imbunatatindu-se conditiile de viata din aceasta zona. De altfel s-a renovat dispensarul comunal si partial Liceul tehnic din comuna.
Primarul din Baia de Fier crede ca aceasta relatie de colaborare intre cele doua tari nu s-a incheiat si spera ca va continua. Delegatia luxemburgheza a primit invitatia ca in perioada pe care o vor petrece in Romania sa fie oaspeti ai comunitatii din Baia de Fier.

Starea de subfinantare din domeniul sanitar a devenit atat de cunoscuta in ultimii ani, incat nimeni aproape nu se mai mira cand merge la spital si pleaca acasa cu o alta boala decat a venit. Putinele ambulante „mai aratoase” care mai trec pe strada cu sirenele pornite pentru a-si face loc au lasat pana acum impresia ca la serviciul de salvare lucrurile merg cat de cat mai bine, mai ales ca recent a intrat in functiune si numarul de urgente „112”, care reprezinta un progres.
Seful Statiei de Ambulanta Gorj, dr. Calin Neamt, a decis insa sa faca publica situatia reala a serviciului pe care il conduce. Iar adevarul se regaseste in titlul acestui articol. Picatura care a umplut paharul a fost data de o precizare a Casei de Sanatate, in care se mentiona pentru SAJ ca „vi s-a aprobat bugetul pentru 2005 in valoare de 38 de miliarde lei”, in conditiile in care anul trecut au fost cheltuite 39 de miliarde pentru supravietuirea acestui serviciu vital.
„Un contract ar trebui negociat, nu sa ni se comunice prin fax cat ni se aproba, fara sa ne intrebe cineva de cat am avea nevoie, macar un minim. Banii vor ajunge probabil pentru salariile mici si pentru a cumpara o parte din benzina necesara. Dar avem datorii de peste 1,5 miliarde lei, avem un parc auto vechi, un sediu cu pereti decojiti. Si, daca tot va intereseaza, la «112» sa stiti ca nu lucreaza nu stiu ce specialisti asa cum ar trebui si cum probabil credeti. Acolo fac de serviciu prin rotatie angajati de la Statia de Ambulanta, care, o data pe saptamana, isi sacrifica tura lor. Aceasta este realitatea si cred ca opinia publica trebuie sa o stie”, spunea ieri dr. Neamt.
Seful SAJ Gorj se gandea la demisia sa, dar isi punea problema ca oricum lucrurile nu se rezolva dand bir cu fugitii si spalandu-se pe maini. Bomboana de pe coliva a pus-o Calin Neamt de abia pe la finalul dialogului purtat ieri. „Pana la sfarsitul lunii iunie noi trebuie sa fim acreditati de Ministerul Sanatatii. Acum aproape nimeni din tara nu indeplineste cerintele respective, cu atat mai putin noi. Daca nu suntem acreditati, Casa de Sanatate nu ne mai da nici un leu, deci noi, ca Serviciu Public, vom fi desfiintati. Încep sa cred ca asta se si urmareste, pentru ca pe piata sa poata patrunde o firma privata. N-as vrea insa ca lucrul respectiv sa se intample”, spunea Calin Neamt.
Din cele 96 ambulante de care este nevoie in Gorj, judetul are doar 62, o parte dintre acestea fiind scoase din functiune. „Ar trebui sa avem statii de emisie pe ele, ca sa nu mai spun de tuburile de oxigen sau de extinctoare. Ni s-a crapat acum un geam la un Fiat si nu il putem duce la reparat la Bucuresti, pentru ca acolo aveam datorii, iar oamenii vor sa mai si platim, ceea ce mi se pare firesc. Acum tinem masina pe dreapta pentru ca nu putem sa o folosim in asemenea conditii”, sustine Neamt.
Daca nu vi s-a zbarlit parul pana acum nu va mai ramane decat sa va ganditi ca, daca stati undeva pe un deal si chemati ambulanta, o sa aveti surpriza ca, pana acolo unde se poate, oamenii in halate albe si cu geaca portocalie chiar vin. Daca accesul nu este posibil, taranii sunt transportati cu sania sau pe brate pana la ambulanta. Sa intri insa, in conditiile astea, in salvare si sa vezi ca aici nu exista geamuri, oxigen si ce mai trebuie, ca pacient nu iti mai ramane decat sa te intorci acasa, mai ales daca iti aduci aminte la timp despre ce te asteapta la spital. Poate leacurile babesti se vor dovedi mai de folos si, in caz ca da, ar trebui implementate si in bugetul sanatatii, pentru ca, in caz contrar, doar butucii mai raman ca solutie pentru ce se intampla acum prin nefinantare la ambulanta.

Cu toate ca are hotarare judecatoreasca pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4,1870 hectare teren cu vegetatie forestiera, pe vechiul amplasament, o batrana din comuna Ciuperceni este pusa pe drumuri de catre primarul comunei Mircea Fometescu, care-i refuza eliberarea titlului, din motive nejustificate. Potrivit legii, restituirea se face pe vechiul amplasament, daca acesta este liber. Din raportul de expertiza rezulta ca acest teren este liber, deoarece nu a facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate altor persoane.

Unei batrane din comuna Ciuperceni i se refuza de catre primar inmanarea titlului de proprietate, pentru padure, pe vechiul amplasament, titlu obtinut prin hotarare judecatoreasca. Pentru acest titlu, Maria Pieptan s-a judecat la Tribunalul Gorj si a obtinut hotararea numarul 52 din 16 ianuarie 2004. Hotararea judecatoreasca, dar si expertiza efectuata, au fost depuse la comisia locala Ciuperceni. În expertiza se arata ca petitionara contesta amplasamentul terenului cu vegetatie forestiera stabilit prin reconstituire de Comisia locala Ciuperceni, in suprafata de 1,24 hectare, solicitand reconstituirea suprafetei de teren pe vechile amplasamente, in conformitate cu actul de partaj. Aceasta solicita reconstituirea terenului cu vegetatie forestiera pe vechile amplasamente deoarece acesta se afla in prelungirea terenului agricol, avand acces la acesta si posibilitatea de intretinere si administrare mai buna.
Tot in expertiza se mai arata ca presedintele si specialistul in masuratori al Comisiei locale Ciuperceni au mentionat ca „s-a dispus reconstituirea terenului cu vegetatie forestiera din fondul forestier in suprafata de 1,24 hectare petitionarei in mod compact, intr-un singur amplasament, si asta pentru a se evita intercalarea in aceleasi trupuri de padure a proprietatii particulare cu proprietatea de stat”.
Dupa identificarea vechilor amplasamente, specialistul in masuratori cadastrale si presedintele comisiei locale Ciuperceni au precizat ca pe vechile amplasamente din punctele „la Vaianu” si „Hatis” au fost eliberate titluri de proprietate altor persoane indreptatite, dar nu au putut fi nominalizate persoanele, respectiv individualiza titlurile de proprietate eliberate.
Concluziile expertizei au aratat ca suprafata identificata pe vechile amplasamente, conform actului de partaj din 1939, este mult mai mare, respectiv 2,9470 hectare fata de suprafata de 1,24 hectare validata de Comisia judeteana Gorj, iar terenul din punctul „la Vaianu” in suprafata de 1,54 hectare si „Hatis”in suprafata de 0, 98 hectare au facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate altor persoane, ce nu au putut fi nominalizate. Astfel, din actul de partaj voluntar si din expertiza intocmita, reiese ca Maria Pieptan este indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4,1870 hectare, situata pe raza comunei Ciuperceni, teren compus din mai multe parcele.
Cu toate acestea, batrana spune ca s-a lovit de refuzul primarului Mircea Fometescu de a-i elibera titlul de proprietate, dar si ca primarul a dat dispozitie si s-a taiat padurea in punctul „la Vaianu” si probabil acesta este si motivul pentru care refuza sa elibereze titlul de proprietate, a mai spus Maria Peptan. Cu toate acestea, primarul spune ca titlul de proprietate ii va fi eliberat, ca nu este nici o problema si chiar il va sanctiona pe cel din vina caruia nu s-a eliberat titlul. Cat priveste faptul ca acesta ar fi spus ca padurea este a lui, ca a fost cumparata de bunicii lui de la parintii batranei, primarul Fometescu a mai spus ca „am acolo si eu padure, dar nu e aceeasi”.