Primarii localitatilor urbane din judetul Gorj au semnat ieri un protocol de intentie cu reprezentantii unor investitori italieni, cu privire la realizarea unui depozit de deseuri integrat, care sa deserveasca intreg judetul si sa respecte normele de mediu ale Uniunii Europene.
Din partea autoritatilor locale, protocolul a fost semnat de primarii sau viceprimarii localitatilor Targu jiu, Motru, Targu Carbunesti, Novaci, Rovinari, Bumbesti Jiu, Ticleni, Tismana si Turceni, documentul fiind vizat de prefectul Stefan Popescu Bejat. Investitorii straini sunt reprezentati in Romania de Fundatia Comerciala Romana, condusa de Ion Pargaru. La semnarea protocolului au participat Carlo Giomini, reprezentant NEPH FRANCE SAS, Massimo Lupo Drovetto, administratorul SC Balast SRL si Mauro Didente, reprezentant NOLDEM SRL.
Italienii constituie un al doilea grup de investitori care semneaza un document cu autoritatile locale pentru realizarea unei astfel de investitii, un document similar fiind semnat cu reprezentantii unor investitori austrieci. Se pare ca acestia din urma sunt preferati de reprezentantii municipalitatii Targu Jiu, dar si de cei ai Consiliului Judetean. Italienii, care si-au facut simtita prezenta in Gorj de mai multe ori in ultimii doi ani, au spus ca nu-si doresc decat o competitie corecta intre cei interesati de acest parteneriat public privat, dar si o maxima deschidere din partea autoritatilor locale.
Potrivit unui studiu al Agentiei de Protectie a Mediului Gorj, toate cele opt depozite de gunoaie menajere din Gorj trebuie inchise pana in anul 2009, actiunea facand parte din masurile ce trebuie luate pentru integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. În paralel trebuie realizat un depozit ecologic integrat care sa deserveasca intreg judetul Gorj si care sa respecte standardele de mediu din UE. Groapa de gunoi din Targu Jiu trebuia inchisa inca de anul trecut, cea din Rovinari mai poate functiona pana in 2007, iar cele din alte sase orase vor fi inchise in 2009.

Speranta Vana, directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) Gorj, a declarat ca in judet nu exista decat un singur furnizor acreditat si autorizat pentru desfasurarea de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu. Anul trecut, CJAS Gorj a avut o singura solicitare pentru incheierea unui asemenea contract de servicii medicale.
De asemenea, a existat un numar de 58 solicitari de ingrijiri medicale, fiind aprobate 50 de servicii in baza legii, valoarea contractului fiind de 213.260.000 lei la nivelul anului trecut.
„Majoritatea bolnavilor care au beneficiat de ingrijiri au fost bolnavi proveniti din sectiile de oncologie si neurologie, bolnavi cu patologie intricata si severa, greu de ingrijit la nivelul unitatilor spitalicesti sau la domiciliu”, a mai precizat Speranta Vana.
Datorita metodologiei laborioase de acreditare si autorizare a furnizorilor de servicii de ingrijiri la domiciliu, a faptului ca tarifele pentru serviciile acordate nu sunt incurajatoare, iar activitatea desfasurata este dificila si neplacuta, la nivelul judetului Gorj nu au existat solicitari pentru acordarea acestor tipuri de servicii.
„Speram ca, in urma propunerilor pe care CJAS Gorj le-a facut, prin noul contract-cadru care reglementeaza conditiile acordarii asistentei medicale si a normelor metodologice de aplicare, sa fie majorat tariful pentru serviciile de ingrijiri la domiciliu si sa fie largit tipul de servicii acordate, astfel incat sa stimuleze dezvoltarea acestui tip de servicii medicale”, a mai spus directorul CJAS Gorj.
Desfasurarea acestei activitati necesita deplasari in teritoriul judetului pentru echipele specializate ceea ce ingreuneaza mai mult accesul asiguratilor la aceste servicii.

Un batran din Godinesti are acasa un mijloc de transport ce odinioara era la moda, dar cel mai probabil pe timpul bunicii si al strabunicii. Ilie Mischie, in varsta de 77 de ani, spune ca a mostenit sareta de la parintii lui, care si acestia, la randul lor, au primit-o zestre. O veritabila piesa de muzeu, peste care au trecut ani si ani, zace in curtea unui godinestean, mandru de „bijuteria” sa. „Nu am par in cap cata lume s-a plimbat cu ea”, spune batranul, aducandu-si aminte cu nostalgie de vremurile cand strabatea dealurile cu sareta si mergea la balciurile din comunele vecine.

Sareta cu cai, un soi de trasura mai scurta, pe doua roti, este in prezent „activa” intr-o comuna din Gorj. Traditionalul vehicul cu doi „cai-putere”, care odinioara era la moda, mai poate fi vazut doar in muzee. Cu trecerea anilor, vehiculul s-a demodat, automobilul pe patru roti luandu-i, treptat, locul.
În mileniul III, in Gorj, un batran inca mai cutreiera ulitele comunei cu aceasta sareta. Trasurica, veche de peste 130 de ani, a fost foarte bine intretinuta, fiind cea mai de pret „comoara” a familiei Mischie. Nu este nici o asociere cu numele fostului presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Nicolae Mischie, ci doar o pura coincidenta de nume. Acolo unde autoturismele nu pot patrunde, sareta strabate vioaie terenurile denivelate pentru a-i transporta pana la cele mai indepartate hotare ale comunei.

„Nu am par in cap cata lume a fost in trasura asta”
La cei 77 ani de existenta, batranul Mischie isi aduce perfect aminte de lungile plimbari cu sareta. „Nu am par in cap cata lume a fost in trasura asta”, spune nea Ilie, nelipsit de la targurile si balciurile din comunele invecinate. În sareta urcau cete de baieti si fete, destinatia cea mai uzitata fiind Tismana. „Acolo mergeam la balciuri cel mai des. Ne urcam dimineata in trasurica si o luam, incet-incet, spre Valea Tismanei. Ne chefuiam, ne distram si dupa lasarea serii ne indreptam si noi pe acasa. Ce mai vremuri… Nu-mi dau trasurica pe nici o masina de lux”, spune, mandru, nea Ilie.
Si acum batranul tine ca la ochii din cap la aceasta sareta, pe care multi o catalogheaza ca fiind „o vechitura”. O tine intr-un „garaj” improvizat intr-o magazie de lemn, pentru a o feri de intemperiile vremii. Iarna nici macar nu o scoate din adapost, invelind-o cu paie, parca sa nu raceasca.
Ilie Mischie nu are nici macar un televizor, toata ziua avand grija de cai si vite. Bun gospodar, om al locului, nea Ilie inca isi mai plimba consatenii cu acest vehicul de epoca. La primavara, cand timpul va fi favorabil, va face noi „curse”.
Cu siguranta acest vehicul istoric inca mai constituie o atractie, cei tineri fiind si cei mai interesati de o asemenea plimbare. Pentru ca , de ce sa nu o recunoastem, alternativa rustica pentru calatoria cu masina o constituie plimbarea cu sareta ce se poate transforma si intr-o experienta chiar de neuitat.

În prima zi a acestei luni, godinestenii il sarbatoresc pe Sfantul Trifon. Este sarbatoarea care apara de omizi, fiind cea dintai mare serbare a calendarului pomicol, viticol si agricol, motiv pentru care este celebrata in primul rand in zonele de deal si munte.
Primarul comunei, Gheorghe Corbeanu, spune ca aceasta sarbatoare religioasa a devenit traditie: „Dupa ce vin de la biserica, oamenii se duc la vii, insotiti de preoti. Preotul slujeste in capatul viei si sfinteste cu aghiazma viile. Cei care au conace pe langa vii, pentru ca la noi nu a fost colectivizare, si multi si-au facut conace pe langa vii, livezi, gradini, pregatesc si de-ale gurii, mancare gatita. Se mananca de obicei varza calita, ciorba de afumaturi si se bea tuica fiarta in tuci. Ceilalti vin cu mancarea in traista”, mai spune primarul.
În aceasta zi nu se lucreaza, pentru ca via sa nu fie afectata de grindina si pentru ca lupii sa nu manance vitele. Se spune ca Trif i-a pazit pe Maria si pe Iisus de cainii Sfantului Petru, care, fiind ocupat cu pasunatul vitelor, nu era atent la acestia. Ca rasplata, Sfanta Fecioara l-a facut pe Trif stapan peste omizi, gandaci si insecte in general. Femeile lipesc cu pamant crapaturile de prin casa, inclusiv vatra sau gura cuptorului, pentru ca sa se lipeasca ochii si gura pasarilor, viermilor sau insectelor daunatoare.

Dascalii gorjeni s-au aratat indignati de declaratiile primului ministru Tariceanu referitoare la meditatiile acordate de profesori. Premierul a declarat zilele trecute ca, daca veniturile realizate din meditatii nu sunt impozitate, atunci avem de-a face cu un caz de evaziune fiscala. În atare conditii, sindicalistii din invatamantul gorjean protesteaza alaturi de Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant impotriva amenintarilor primului ministru Tariceanu, considerand ca declaratia facuta de acesta este „o diversiune care are menirea de a abate atentia opiniei publice de la gravele probleme generate de marea coruptie si marii evazionisti fiscali”.
Vasile Mija, presedintele Uniunii Judetene a Sindicatelor Libere din Învatamant Gorj, spune ca promisiunile facute de actualii guvernanti in campania electorala de marire substantiala a salariilor personalului din invatamant au avut menirea decat de a atrage voturile sutelor de mii de salariati din invatamant si ale familiilor acestora.
„Constatand ca atitudinea Guvernului fata de salariatii din invatamant denota lipsa de respect pentru rezolvarea problemei salarizarii motivante si conforme statutului social al tuturor categoriilor de personal din invatamant, in acest fel USLI Gorj, alaturi de Federatia Sindicatelor Libere din Învatamant, avertizeaza ca, in cazul in care, nu se vor adopta masurile necesare pentru majorarea salariilor, va recurge la toate formele de lupta pana la solutionarea favorabila a revendicarilor celor ce lucreaza in invatamantul romanesc”, mai sustine Mija.
Totodata, ministrul Educatiei si Cercetarii, Mircea Miclea, considera ca prin introducerea testelor nationale periodice se va solutiona problema salarizarii cadrelor didactice, deoarece profesorii vor fi remunerati in functie de rezultatele care vor fi obtinute de scoli si de clase, intr-un clasament la nivel national. Astfel, acesta a declarat ca profesorii nu vor mai fi interesati sa dea meditatii doar pentru cativa elevi, ci vor fi interesati sa ridice nivelul de calitate pentru toti scolarii. Se va incerca, in acest mod, sa se obtina o salarizare mai buna si nu acoperirea castigurilor din meditatii, pentru cei din invatamant, prin alocarea a 6% din PIB, incepand de anul viitor.