Lovitură de teatru!

Afacerea Curcă scoasă basma curată de ITM Gorj

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Gorj a încheiat cercetarea în cazul inspectorului de muncă Dorin Curcă, scoţându-l pe acesta basma curată. În urma articolelor publicate de către IMPACT în Gorj prin care era reliefată modalitatea de lucru a acestui inspector, instituţia publică a demarat propria cercetare. Concluzia notei de constatare a ITM este însă aceea că Dorin Curcă este curat ca lacrima. Cu alte cuvinte, potrivit cercetărilor auditorului intern, Dorin Curcă a efectuat în şase luni de zile un număr de 89 de controale la tot atâtea societăţi comerciale. În urma acestora, inspectorul a aplicat 51 de sancţiuni din care doar 14 cu amenzi, restul de 37 constând doar în avertisment.

Societăţile controlate de soţ apar în contractele soţiei

Faptul că un număr de patru societăţi controlate iniţial de către inspectorul Curcă au ajuns apoi să încheie contracte de consiliere pe probleme de protecţia muncii cu SC Work Office SRL Târgu-Jiu, firma soţiei lui Dorin Curcă, acest lucru nu a contat în faţa auditului. Balanţa a fost înclinată de nota explicativă a „domnului inspector de muncă” Dorin Curcă, acesta susţinând că verificările efectuate au avut loc „în baza graficelor de control lunar şi a ordinelor de serviciu înainte ca soţia sa să fi încheiat contracte de prestări de servicii cu aceste societăţi şi nici nu a indicat acestora să încheie contracte cu firma soţiei sale”. În baza explicaţiilor date de către inspectorul Curcă, auditorul Luchian Danila a concluzionat că „acest aspect nu constituie conflict de interese deoarece prestarea de servicii s-a efectuat după efectuarea controalelor conform graficelor de lucru şi a sarcinilor de serviciu”.
Şi pentru ca afacerea Curcă să fie „rumenită” şi mai bine, acelaşi auditor a mai precizat că „nu se confirmă” o eventuală impunere a administratorilor firmelor controlate de a cumpăra materiale de protecţia muncii de la firma soţiei sale. Dimpotrivă, acest lucru este considerat de către auditorul ITM chiar o normalitate datorită faptului că „firma soţiei sale era singura autorizată în Gorj să exercite activitate” în domeniul protecţiei muncii, „neavând concurenţă în judeţ” şi ca atare „nu avea nevoie de recomandări”. De menţionat că în perioada următoare, Corpul de Control al Prefectului Gorj va efectua propria cercetare în privinţa inspectorului Dorin Curcă. Rămâne de văzut dacă şi această instituţie îl va considera pe inspectorul de muncă gorjean curat ca lacrima sau un fel de apostol în cadrul ITM Gorj.

IRINEL CEURANU

Dosarul lui Horia Şerban, cerut de procurorii craioveni

Chiar în ziua în care prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa trebuia să le aducă la cunoştinţă acuzaţiile celor 12 funcţionari din Ministerul Muncii şi şefului Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, Horia Şerban, procurorii craioveni au cerut dosarul pentru soluţionare. Este o practică criticată dur chiar de către ministrul Justiţiei, Monica Mocovei care asocia astfel de metode cu acţiunile de corupţie ale procurorilor. Emil Moţa nu a vrut să comenteze în nici un fel cea ce s-a întâmplat.

În ziua în care prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa îi aştepta pe cei 12 funcţionari din Ministerul Muncii la parchet pentru a le aduce la cunoştinţă învinuirile pentru care urma să-i trimită în judecată, pe faxul instituţiei a apărut o solicitare. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a cerut de urgenţă dosarul în care şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, Horia Şerban şi alţi funcţionari din minister sunt acuzaţi de fapte de corupţie. Acţiunea a părut mai degrabă o înţelegere a anchetatorilor craioveni cu învinuiţii, întrucât, deşi fuseseră citaţi, aceştia nu s-au prezentat la Parchetul din Gorj, semn că ştiau de cele solicitate. Procurorii craioveni spun că dosarul a fost cerut ca urmare a unor plângeri venite din partea directorului Horia Şerban la adresa prim-procurorului Emil Moţa, ci nu pentru un alt interes.
La toate întâlnirile pe care le-a avut cu reprezentanţii Justiţiei şi cu cei ai organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă cu drepturile omului, Monica Macovei a criticat dur practica procurorilor superiori de a cere dosarele aflate în lucru la instanţele supreme. A declarat că este o metodă de scăpare a celor vizaţi şi că acest lucru înseamnă corupţie în rândul anchetatorilor.
Prim-procurorul Emil Moţa nu a dorit să comenteze toate cele întâmplate, fiind totuşi dezamăgit de cele petrecute. Nu este pentru prima dată când dosare cu importanţi oameni din administraţie sau din politică, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost solicitate de anchetatorii instanţelor supreme pentru a le uita apoi prin sertare.
Cel care a formulat plângerea împotriva faptelor de corupţie din ITM Gorj, jurnalistul Sorin Călugăriţa s-a arătat profund nemulţumit de această practică de tergiversare. A promis, însă, că se va interesa pas cu pas de acest dosar.

GABRIELA MLADIN