Ce poţi cumpăra cu 10 lei RON ? La un calcul destul de simplu, nu prea multe. Atât este valoarea bursei sociale pe care elevii gorjeni cu o situaţie precară o primesc în fiecare lună, ca sprijin din partea statului. Din aceşti bani, elevii nu-şi pot cumpăra îmbrăcăminte, încălţăminte sau cărţi. Pot cumpăra, eventual, câteva caiete şi câteva pixuri.

Conform HG 558/1998 bursele de ajutor social se acordă elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, cursuri de zi, care sunt orfani, bolnavi TBC, celor care suferă de diabet, boli maligne, insuficienţe renale cronice, astm bronşic, epilepsie, hepatită cronică, miopie gravă, precum şi celor infestaţi cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA. Şi elevii proveniţi din familii care nu realizează un venit mediu lunar, pe ultimele 12 luni, pe membru de familie, mai mare de 50% din salariul minim net pe economie. Bursele de ajutor social se acordă la începutul anului şcolar şi pot fi revizuite trimestrial, în funcţie de modificările intervenite la veniturile nete lunare ale fiecărei familii. Pentru cei bolnavi sau orfani, bursele sociale se acordă fără a se ţine cont de numărul acestora. În schimb, în cazul celor cu venituri mai mici de 50% din salariul minim net pe economie, primesc burse sociale doar 2% din numărul lor, în ordinea crescătoarea a acestor venituri.
În judeţul Gorj sunt aproximativ 1000 de elevi orfani şi bolnavi şi peste 700 de elevi săraci care primesc burse sociale de 10 lei RON. Aceşti banii nu reprezintă mai nimic, deoarece pentru a putea să-şi cumpere o haină sau o uniformă vor trebui să pună „la ciorap” bani în fiecare lună şi abia la sfârşit de an şcolar să poată cumpără ceea ce-şi doresc. Şi, de fapt, pentru a obţine acest ajutor social, părinţii copiilor sunt puşi pe drumuri şi cheltuie mult mai mult cu întocmirea actelor necesare.

Banii sunt distribuiţi de către primării
Banii pentru aceste burse sociale sunt veniţi la primării şi, în funcţie de cum aceştia sosesc, se primesc şi bursele. Marea majoritate a primăriilor gorjene acordă bursele la interval de câteva luni, cum este cazul Primăriei Crasna unde numărul elevilor ce beneficiază de astfel de burse este de 30. Aceştia vor putea primi la sfârşitul acestei săptămâni banii pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie şi decembrie.
Cadrele didactice spun că, de câţiva ani, bursele sociale au cam aceeaşi valoare, nu s-a mai pus nimic la ele chiar dacă preţurile au explodat.

CORINA POPA

Nici de Revelion nu mai e voie!

Petardele şi pocnitorile, interzise

Folosirea petardelor şi pocnitorilor nu va mai fi permisă nici măcar în noaptea dintre ani, din cauza disconfortului fonic creat cetăţenilor, rănirii grave ale unor persoane, în special din rândul copiilor şi bătrânilor, precum şi distrugerilor de bunuri şi imobile.

Măsura luată la nivel naţional se va aplica şi în Gorj, astfel că de sărbătorile 2005/2006 nu vor mai fi acceptate decât artificiile şi acestea numai în anumite locuri vor putea fi folosite. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj, subinspector Daniel Tică, a precizat că obiectele artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice se vor comercializa numai de către societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate, dacă vor îndeplini, cumulativ, următoarele condiţii: artificiile să fie ambalate în mod corespunzător conform clasei şi categoriei din care fac parte; să nu prezinte deteriorări ale ambalajului; să aibă înscrise clasa şi categoria din care fac parte; să fie precizat modul de folosire. Autorizaţia se dă de către Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj şi Inspectoratul de Poliţie al judeţului Gorj .
Persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot cumpăra produsele pirotehnice care au liber la comercializare. De asemenea, anul acesta este interzisă folosirea de către persoanele fizice a obiectelor artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice în mijloacele de transport de orice fel (terestre, aeriene, navale şi feroviare); clădiri, indiferent de destinaţia acestora; staţiile mijloacelor de transport, pe drumurile publice şi aleile pietonale; pieţe, târguri, oboare, adunări şi manifestări publice de orice fel şi în cadrul grupurilor de persoane şi în zonele în care există riscuri de producere a incendiilor, exploziilor, căderilor de roci sau a altor obiecte şi a avalanşelor. Artificiile vor putea fi comercializate în perioada 27-31 decembrie 2005 şi folosite numai în noaptea dintre ani.

Amenzile sunt usturătoare
Deţinerea fără autorizaţie de obiecte artizanale şi de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice se pedepseşte cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei noi, iar neinscripţionarea în limba română pe aceste obiecte a denumirii şi clasei din care fac parte, a instrucţiunilor de folosire, a termenului de garanţie, precum şi a pericolelor care apar la păstrarea, depozitarea, manipularea sau folosirea lor, se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 7.500 lei noi. Vânzarea obiectelor artizanale de distracţie sau confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice, indiferent de clasa în care sunt clasificate, persoanelor care nu au împlinit vârsta de 18 ani se pedepseşte cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei noi. Confecţionarea şi importul de obiecte de distracţie pe bază de amestecuri pirotehnice, de tipul petarde şi rachete din clasele II-IV, de către persoane fizice sau vânzarea şi folosirea în public de către acestea, a altor asemenea obiecte se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei noi şi nerespectarea perioadei de comercializare de către populaţie, precum şi nerespectarea perioadei de folosire de către persoanele fizice a obiectelor artizanale de distracţie sau confecţionate pe bază de amestecuri pirotehnice, cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei noi.

ANA-MARIA ILINCA

Hoţii bucureşteni de la bancă!

Târgujieni tâlhăriţi după ce au
ridicat bani din bancă

Un tânăr în vârstă de 26 de ani, din Bucureşti, dat în urmărire generală pentru un furt comis în Târgu Jiu, a fost prins şi introdus în arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Hoţul a fost prezentat Judecătoriei Târgu Jiu, iar instanţa a decis ca tânărul să rămână pentru zece zile în arest preventiv, pentru continuarea cercetărilor.
Daniel Gheorghe Radu, domiciliat în Bucureşti, cu doar opt clase, a furat două genţi tip diplomat unui administrator de firmă, în timp ce acesta îşi schimba cauciucul la maşină. Anchetatorii au stabilit însă că furtul a fost pus la cale din momentul în care patronul a ridicat banii din bancă, i-a fost înţepată roata şi a fost urmărit şi jefuit.
Teodor Sichitiu, procurorul care l-a audiat pe bucureştean, spune că tânărul a declarat că în data de 10 august 2005 a venit în Târgu Jiu cu câteva „fetiţe frumoase” şi avea mai mulţi bani la el, dar în dimineaţa zilei de 11 august s-a trezit într-un hotel căruia nu îi poate preciza numele, cu doar 10 euro în buzunar. Mai departe, hoţul a spus că a intenţionat să schimbe banii la bancă pentru a pleca cu autobuzul la Bucureşti, dar în momentul în care a intrat în bancă (până atunci uitase!) şi-a amintit că îşi pierduse buletinul de identitate în Cehia. Motiv pentru care a părăsit sediul băncii, dar între timp l-a observat pe Nicolae Stănescu, patron la SC OLIZIN SRL Târgu Jiu, că a ridicat o sumă mare de bani. S-a gândit să îi înţepe roata de la maşină, ceea ce a şi făcut, cu o pilă de unghii, (ceea ce pare puţin probabil în opinia anchetatorilor). Daniel Radu spune că l-a aşteptat pe patron să iese din bancă, dar cum acesta întârzia s-a plictisit şi a plecat să schimbe cei zece euro la cineva de pe stradă şi, cu totul şi cu totul întâmplător, s-a întâlnit cu cel căruia îi înţepase roata şi care încerca să îşi schimbe cauciucul la maşină. Văzând că nu este atent, Daniel Radu spune că i-a luat cele două genţi diplomat de pe bancheta din spate şi a plecat în parcul de la statuia lui Tudor Vladimirescu. Aici, a luat cei 5.000 lei noi pe care i-a găsit, a lăsat genţile cu actele firmei pe banca din parc şi a plecat cu taxiul la Bucureşti.
Însă din înregistrarea video din bancă, anchetatorii au mai inclus încă doi tineri în cercul suspecţilor, identificaţi ca fiind tot din Bucureşti, care păreau că îl urmăreau pe Nicolae Stănescu. Cei doi tineri din imagini au fost identificaţi de vânzătoarea unui bar din Târgu Jiu ca fiind cei care l-au jefuit pe un alt bărbat, în urmă cu câteva luni, luându-i aproximativ 900 de milioane lei vechi de pe bicicletă. Acesta vânduse o casă şi ridicase banii tot de la bancă, într-o plasă de plastic, dar pe care a lăsat-o pe ghidonul bicicletei în faţa barului unde a intrat să bea o bere. Dosarul a fost înregistrat cu autori necunoscuţi, iar acum cei doi tineri bucureşteni sunt căutaţi pentru cercetări şi în această cauză.

ANA-MARIA ILINCA

Renovări de biserici la Văgiuleşti

Un număr de două lăcaşuri de cult de pe raza comunei Văgiuleşti vor intra într-un proces de renovare. Decizia a fost luată de către Consiliul Local care a aprobat alocarea unei sume de bani necesară demarării lucrărilor. Primarul Constantin Pârjol spune că cei 50 de milioane de lei vor fi folosiţi pentru cele două biserici situate în satele Covrigi şi Cârciu. Lucrările la cele două sălaşe de cult se alătură unei alte investiţii de 75 de milioane de lei pe care administraţia locală de aici le-a alocat pentru finisarea lucrărilor de la biserica din satul Ungureni.

(I.C.)

La Motru,

Avalanşă de cereri de branşare la gaze

De aproximativ o lună şi jumătate, firma câştigătoare a licitaţiei pentru montarea şi exploatarea reţelei de distribuţie a gazelor din municipiul Motru desfăşoară o activitate laborioasă. Comandamentul lucrărilor s-a mutat în Casa Sindicatelor, locul de unde ing. Nicolae Druş, directorul Departamentului Gaze al S.C. BEN&BEN din municipiul Cluj-Napoca, coordonează o vastă activitate. Volumul investiţional depăşeşte 20 de miliarde de lei, iar reţeaua este montată în proporţie de 80 %.
Zilnic se înregistrează un număr însemnat de cereri de branşare a locuinţelor şi se inventariază soluţiile tehnice de branşare. În oraş există zone în care alte firme desfăşoară lucrări paralele care vor obliga pe cei de la Distrigaz să adopte soluţii tehnice diferite faţă de cele convenite iniţial prin proiect. Costul estimativ al unei branşări la reţeaua de gaze este de 600 euro pentru case şi 12 milioane lei ROL, pentru apartamentele de la bloc. Plata întregii operaţiuni se poate face în patru rate şi cuprinde proiectarea şi montarea instalaţiei de apartament.
Taxele pot varia în cadrul scărilor de bloc, în funcţie de numărul solicitărilor, urmând ca o parte din costurile plătite de cei care se branşează iniţial să fie recuperate pe măsura branşării locuitorilor rămaşi în aşteptare.
Se estimează că echipamentul din punctul de distribuţie, un utilaj adus din import (Italia) va sosi înainte de Crăciun, asigurând chiar în această perioadă inaugurarea reţelei, aprinderea primei flăcări. Pentru locuitorii de la bloc care doresc să-şi monteze şi centrală termică de apartament, cererea trebuie să cuprindă explicit acest lucru, deoarece utilizarea unei asemenea instalaţii necesită un proiect special. Firma clujeană nu asigură şi montarea centralei de apartament, dar poate recomanda un partener autorizat în asemenea instalaţii. Constructorul reţelei de gaze are un contract de concesiune şi exploatare a reţelei de gaze valabil 49 de ani. Inginerul Nicolae Druş a virat primăriei municipiului Motru o taxă de autorizare şi deschidere de şantier în valoare de 600 milioane de lei ROL, taxă din care ar fi putut fi branşate aproape 50 de apartamente. Cu toate că a plătit aceşti bani şi că are contract cu Ministerul Economiei şi Comerţului, ing. Druş a trebuit să alerge după diverse avize, aprobări şi proiecte. El spune că are o bună colaborare cu autorităţile locale şi că doreşte să păstreze intact prestigiul firmei la care lucrează.
Firma S.C. BEN&BEN a reabilitat drumul european Strehaia – Filiaşi – Craiova. Potrivit spuselor ing. Druş, firma a cumpărat un teren pe Aleea Teilor, unde va construi un sediu adecvat, unde va funcţiona o sucursală de distribuţie a gazelor cu personalitate juridică. În cadrul acestei firme se vor forma echipe de intervenţii, ateliere de întreţinere şi, fireşte, o reţea de citire şi încasare a abonaţilor, ceea ce înseamnă până la urmă locuri de muncă şi pentru motreni. Până în acest moment, firma ardeleană a lucrat cu muncitorii ei consacraţi şi, de aceea, ritmul lucrărilor a fost cel care i-a surprins pe motreni, neobişnuiţi cu o asemenea desfăşurare de forţe, cu o asemenea eficienţă.

C. BUNILĂ

Din lipsă de bani,

Naveta dascălilor, nedecontată de primăriile gorjene

Deşi este prevăzută de lege, decontarea navetei cadrelor didactice din Gorj nu este efectuată de toate administraţiile publice locale. În judeţul Gorj numărul cadrelor didactice navetiste este de 454, însă nu toţi profesorii beneficiază de decontarea navetei, deoarece unele primării nu dispun de fondurile necesare. Conform statului personalului didactic, dascălii din mediul rural, care nu dispun de locuinţă şi cărora nu li se poate oferi locuinţa corespunzătoare în localitatea unde au postul, li se vor deconta cheltuielile pe mijloacele de transport în comun, la şi de la locul de muncă. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de domiciliu şi sediul instituţiei de învăţământ se va deconta contravaloarea a 7,5 litri benzină la 100 kilometri parcurşi, dacă transportul se face cu autoturismul proprietate personală sau cu alte mijloace. Dacă există totuşi mijloc de transport în comun, dar personalul didactic preferă să circule cu alte mijloace, urmează a se deconta contravaloarea abonamentului lunar pe respectivul mijloc de transport în comun.
Numărul localităţilor unde nu se face decontarea navetei depăşeşte 20, printre acestea numărându-se Prigoria, Albeni, Ţânţăreni, Muşeteşti, Fărcăşeşti, Ţicleni, Padeş şi Glogova. Astfel, cadrele didactice ce fac naveta de la Craiova la Tg-Cărbuneşti plătesc lunar numai pe navetă peste 1,2 milioane de lei, iar pentru naveta de la Filiaşi la Tg-Cărbuneşti se cheltuie peste 700 de mii de lei. Conducerile administraţiilor locale spun că nu au bani pentru decontarea bavetei. Maria Vasilescu, primarul comunei Ţânţăreni, a declarat în acest sens: „Am decontat în fiecare an, însă în acest an nu aveam bani în buget prevăzuţi pentru aşa ceva, dar nu este rea voinţă din partea noastră. Directorii de şcoli trebui să prevadă şi ei în bugetul şcolii şi sumele de bani aferente numărului de profesori navetişti, sume de bani ce vor fi supuse spre aprobare Consiliului Local”.