Un magistrat gorjean, scriitor
pasionat şi colecţionar înrăit

Judecătorul Ion Duguleanu din cadrul Tribunalului Gorj, care încă nu a plecat din câmpul muncii, deşi a ajuns la vârsta pensionării, pe lângă sobrietatea din sala de judecată, ascunde o faţă a personalităţii sale pe care nu o arată oricui. Povestitor talentat, acesta prezintă cui se arată cu adevărat interesat, cu egală plăcere, şi colecţiile sale numeroase, dar şi „copiii” săi de suflet: cărţile pe care le-a scris până acum.

„Scriu noaptea, că ziua îmi este ocupată de munca de aici de la tribunal. Ca orice om, am şi eu micile mele «ciudăţenii», ca să le zic aşa: scriu numai cu creionul şi numai într-un anumit loc din casă, dar nu la masă. După ce scriu în creion, transcriu la calculator şi mai corectez sau completez. Am marele noroc că am învăţat de la fiica mea, în urmă cu aproape un an, să folosesc şi calculatorul”, povesteşte Ion Duguleanu, care a fost mulţi ani preşedintele Secţiei Penale a Tribunalului Gorj. Acesta mărturiseşte că are foarte multe încăperi din casă pe care le-a ocupat numai cu pasiunile sale, dar are un aliat în familia sa: soţia. „Soţia este singura din familie care tolerează micile mele nebunii şi mă şi sprijină atunci când am nevoie”, a mai spus acesta.
Colecţiile magistratului sunt numeroase, dar când este întrebat câte are sau câte exemplare are într-o colecţie spune totdeauna o cifră aproximativă, motivând repede: „Nu ştiu exact câte am, nu le-am numărat, că nu sunt contabil”. Toate valorile, toate mărturiile trecutului pe care le-a strâns cu grijă, migală, dragoste şi pasiune, magistratul va trebui să le dea într-o zi. Acesta a spus că vrea ca o parte să o lase moştenire copiilor săi (de exemplu colecţia de ceasuri pe care o va lăsa fiului său plecat în Canada), altele le va valorifica familia şi unele dintre ele le va dona muzeului, cum ar fi colecţia de costume populare şi obiecte tradiţionale.

Prima iubire: timbrele!
Ion Duguleanu a precizat că primele lucruri pe care l-a colecţionat au fost timbrele, de la vârsta de aproximativ 9 - 10 ani, adică din 1958 – 1959. „Copil fiind, am început să strâng timbrele de pe plicurile aruncate de Primăria Baia de Fier, unde am copilărit şi aşa am început. Acum am peste 40.000 de exemplare, fără dubluri, din care 4-5.000 sunt româneşti. Cel mai vechi timbru românesc pe care îl am este din 1864, iar din Anglia, din 1851, am coliţe nedantelate”, a spus acesta. O altă pasiune au fost plicurile, din care a strâns mii de exemplare şi cartografia. Dintre cărţile poştale strânse, unul este unicat în ţară: o litografie (carte poştală cu imaginea incompletă într-un colţ, unde se scria mesajul) aproximativ din anii 1900 cu clădirea Palatului Justiţiei în imagine. Nici un colecţionar nu mai are o astfel de litografie, cu vreo instituţie a Ministerului Justiţiei atât de veche şi a fost admirată în mai multe expoziţii din ţară. În rest, magistratul mai are mii de cărţi poştale, cea mai veche fiind Cartea poştală cu numărul 5, din iulie 1873, prima carte poştală apărând în martie 1873. O altă colecţie pe care o deţine Ion Duguleanu este cea de costume populare şi obiecte tradiţionale vechi, din cele 35 de costume majoritare din Gorj cel mai deosebit părându-i-se unul care a fost cusut înainte de al II-lea război mondial, pentru principesa Ileana, într-un atelier din Rucăr. Acesteia nu i-a plăcut costumul şi a fost păstrat de proprietara atelierului, care l-a dat apoi nepotului ei, inginerul Andrei Baliff, de la care Ion Duguleanu l-a primit apoi. Alte lucruri pe care magistratul le colecţionează sunt monede, medalii comemorative şi plachete (peste 400), decoraţii (cea mai valoroasă este un Ordin „Mihai Viteazul”, din care, în Gorj, mai există doar trei), arme, ceasuri, semnături şi scripturi.

Primul plic de chibrituri din România
Cea mai impresionantă colecţie, pare a fi, însă cea de cutii de chibrituri şi de etichete de cutii de chibrituri, care numără zeci de mii de bucăţi, dintre care unele foarte vechi. Cutii de chibrituri are magistratul gorjean aproximativ 20.000, după ce a cumpărat o colecţie de 10.000 de bucăţi de la un alt colecţionar, Ion Lupaşcu, din Rădăuţi, cu banii câştigaţi la alegerile locale. Cea mai veche cutie este din 1834, iar din România are primul plic de chibrituri ce a apărut în 1922, la Alba Iulia, cu portretele Reginei Maria şi Regelui Ferdinand. Acesta a fost fabricat la Fabrica de Chibrituri Filaret şi a fost făcut cadou generalului Ernest Baliff. O cutie de chibrituri interesantă este mai veche de 1938, de la Veneţia, cu un fosfor deosebit, alb şi grunjos ca sarea. Cea mai apropiată sufletului este colecţia de 330 etichete de cutii de chibrituri, toate înainte de 1918, nefolosite, pe care le-a cumpărat cu un dolar bucata.

Patru cărţi scrise, trei tipărite
Pasiunea „de noapte” a magistratului Ion Duguleanu şi despre care ar povesti ore întregi sunt însă „copiii săi de suflet”: cărţile! Acesta spune că a început să scrie în 1977, „iniţial plecând ca sarcină de partid, dar a fost şi pasiune multă, probabil şi pentru că am fost, din cei 28 de ani de activitate, şapte ani profesor de istorie în satul Rugi, sat cu oameni harnici şi un puternic cult al educării copiilor”. Acesta a scris o monografie a comunei Turcineşti, din păcate numai într-un singur exemplar, manuscrisul original, care a dispărut, ulterior, de la primărie. A doua carte care a scris-o este „Târgu Jiu. Case. Oameni. Destine.” Despre aceasta, Ion Duguleanu spune că se vrea o altfel de istorie a Gorjului, centrată pe oamenii, viaţa şi istoria acestora, ce au trăit în casele de pe strada Tudor Vladimirescu, din 1900 până prin 1950. În 1900, în târgul nostru existau circa 6.600 de locuitori şi 1500 de case, din care doar 100-150 erau case adevărate, restul fiind cocioabe de la periferie. Pentru a reda fidel cititorului istoria târgului de pe Jiu, Ion Duguleanu spune că a vorbit, pentru fiecare casă în parte, cu cineva care a locuit acolo sau unul din moştenitori şi a retrăit istoria fiecărei familii. Documentarea a durat un an şi jumătate. „Juniorii” lui Ion Duguleanu sunt două volume din „O istorie a justiţiei în Gorj” pentru care magistratul s-a documentat doi ani şi a beneficiat de sprijinul unui gorjean stabilit în Bucureşti, Gheorghe Gârdu, de profesie economist, dar care i-a oferit multe informaţii esenţiale sau i-a facilitat accesul la Biblioteca Academiei Române. Istoria justiţiei este descrisă din feudalism până în prezent, fiind menţionate fiecare instituţie în parte, fiecare judecător, grefier, avocat sau portăreii (executorii judecătoreşti de astăzi) care i-a avut Gorjul. Cititorul poate descoperi cum erau primele hotărâri judecătoreşti ale Judecătoriei Judeţului Gorj sau cum preşedintele Judecătoriei Peşteana, o localitate destul de neînsemnată, avea studiile făcute în Belgia sau că actualul sediu al Palatului Justiţiei este pe locul casei primului preşedinte de instanţă din Gorj, Nicolae Otetelişanu. „Procesele durau atunci foarte mult, de exemplu din 1938 până în 1955 a fost un dosar, dar hotărârile date sunt exemplare şi pot fi etalon şi astăzi”, a precizat Ion Duguleanu. Acesta speră să nu se oprească aici şi să înmulţească familia „copiilor de suflet”, cu alte cărţi, cel puţin la fel de interesante pentru spiritele alese.

ANA-MARIA ILINCA

Jefuitorii de bancomate s-au predat

Doi dintre tinerii care operaseră extrageri de bani cu card-uri false în Târgu Jiu s-au predat ieri poliţiştilor şi procurorilor de la Biroul Teritorial Gorj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Unul dintre ei, Ionuţ Dovleac, fusese pus în libertate de către Tribunalul Gorj, iar celălalt, Florin Radu, scăpase de urmărirea organelor de poliţie în momentul în care au fost surprinşi extrăgând sume de bani din bancomatul de lângă Direcţia de Impozite şi Taxe a municipiului. Tinerii au fost prinşi cu card-uri false aduse din Italia, asupra lor, cu care făcuseră extrageri de 56 de milioane de lei vechi, din conturi ale unor cetăţeni italieni. Pentru Ionuţ Dovleac, tânărul de 19 ani rezident de 7 ani în Italia, Curtea de Apel Craiova a admis ieri recursul procurorilor DIICOT şi a emis mandat de arestare preventivă pentru 15 zile, iar pentru celălalt, Tribunalul Gorj a emis ieri mandat pentru aceeaşi perioadă. Cel de-al treilea, Rareş Vaida, primise mandat de arestare preventivă pentru 20 de zile încă de când a fost prins.
Procurorul şef Vasile Popescu a precizat că cei doi, Dovleac şi Radu, s-au predat împreună ieri, unul după ce i se emisese mandat în urma admiterii recursului de către Curtea de Apel Craiova şi celălalt după ce a stat ascuns mai multe zile. Ionuţ Dovleac a venit însoţit de mama sa şi de avocatul ales, iar Florin Radu însoţit de mama sa. Procurorii spun că Florin Radu, după ce şi-a abandonat maşina în urma instituirii mai multor filtre pe arterele de circulaţie, a fugit în Petroşani, Deva şi apoi în Braşov. Era dat în urmărire generală şi nu se putea ascunde foarte mult timp, dar acesta a încercat să scape de toate dovezile privind identitatea sa: haine, acte, echipamente, card-uri şi portofelul cu bani, aproximativ 40 de milioane, pe care a declarat că le-a lăsat într-o garnitură de tren cu care a circulat şi care încă nu au fost recuperate. Procurorii spun că cei trei au spus numele persoanelor de la care au făcut rost de card-urile false, aceştia fiind tot cetăţeni români din Italia şi care s-au arătat dispuşi să coopereze prin ofiţerii de legătură dintre cele două ţări. „Sunt infracţiuni importante, cu prejudicii aduse unor cetăţeni italieni şi vom stabili exact, în perioada următoare, care este valoarea reală a prejudiciului”, a spus procurorul Vasile Popescu.

ANA-MARIA ILINCA

Când primarul Cârciumaru nu-i acasă

Caii vagabonzi sunt agenţi de
circulaţie pe străzile din Târgu-Jiu

Edilul şef al municipiului Târgu-Jiu, Florin Cârciumaru, se află de câteva zile în concediu în staţiunea Mamaia. Acest lucru este foarte vizibil pe străzile din oraş, dovadă că în absenţa edilului totul este posibil. Dacă „Somnambulul”, cum mai este cunoscut primarul Cârciumaru, nu veghează străzile şi nu-şi trage de mânecă angajaţii, aceştia din urmă au lăsat-o mai moale, profitând de lipsa şefului. Mergând pe principiul „când pisica nu-i acasă, şoarecii joacă pe masă”, salariaţii subordonaţi ai Primăriei Târgu-Jiu sunt mai puţin vigilenţi.
Astfel, vineri, ziua în amiaza mare, pe una dintre cele mai aglomerate străzi din oraş puteai vedea un cal pe post de agent de circulaţie. După ce s-a adăpat la cişmeaua de lângă statuia lui Tudor Vladimirescu, animalul a mers puţin pe trotuar după care a luat-o pe mijlocul străzii. Calul vagabond nu acorda prioritate nici ambulanţei şi nici vreunei limuzine scumpe al cărui şofer îndrăznea să-i taie calea. Şi astfel, un simplu cal rătăcit a creat destule blocaje în traficul din municipiul Târgu-Jiu, speriindu-i pe unii dintre trecători şi îngrijorându-i pe şoferii care îl întâlneau pe carosabil. În mod cert, primarul Florin Cârciumaru nu s-a întâlnit cu nici un cal pe stradă sau pe trotuar atunci când s-a aflat în vizită prin străinătate. Acest lucru este însă posibil la Târgu-Jiu atunci când edilul oraşului este plecat din oraş.

IRINEL CEURANU

Ca să se perfecţioneze,

Viceprimarul din Teleşti pleacă pe
malurile Jupiterului

Staţiunea Jupiter de la malul Mării Negre este locul spre care se va îndrepta în cursul zilei de sâmbătă viceprimarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea. Edilul însă nu va merge să stea cu burta la soare cum s-ar putea crede ci, după cum acesta însuşi susţine, „motivul îl reprezintă cursurile de perfecţionare în Dreptul Proprietăţii”. Astfel, timp de şase zile, viceprimarul Bîldea va merge la cursuri pentru a învăţa modalitatea în care se pot face retrocedările în domeniul proprietăţii. Costurile acestui „sejur educativ” sunt suportate de la bugetul local al comunei Teleşti şi ajung, potrivit lui Romulus Bîldea, la circa zece milioane de lei.

IRINEL CEURANU

Primăriţa din Berleşti a promis „destule”

Susţinătoare înfocată a celui ce a fost supranumit Naşul Gorjului, primăriţa din Berleşti, Maria Dumitraşcu stă pe scaunul de edil de câţiva ani şi pare că se simte foarte bine. La ultimele alegeri electorale, aceasta susţine că „am, promis destule şi am făcut destule”. Numai că imediat după ce a menţionat că a realizat destule, primăriţa de la Berleşti mai adaugă şi faptul că apărut neprevăzutul astfel că „nu aveam cum să prevăd că unele lucrări se vor strica”. În aceste condiţii, trebuie înţeles că acele promisiuni ce nu au fost încă respectate au avut drept cauză acest neprevăzut ce a determinat-o pe Dumitraşcu să direcţioneze banii spre alte investiţii. Primăriţa se laudă totuşi că a balastat drumuri, a modernizat DC 27A şi a împrejmuit bisericile din satele Berleşti, Bârzeiu şi Gâlceşti. În privinţa utilităţilor, apă există doar în nordul comunei, gazele nu prezintă o prioritate din cauza costurilor iar despre investitori străini la Berleşti poate putem spune trei rânduri la viitorul mandat.

Aceste rânduri nu sunt un elogiu adus primarilor ci o critică uşoară pentru a le da acestora un imbold să-şi merite salariul.

Pe-o blană uscată…

Ş-au dat rândul o grămadă de şefuţi la P.N.G.-u…
Gândul lor fiind acolo unde „rage” leul greu!
Toţi au vizat canţoneta: „Foaie verde şi albastră,
Să vezi cum azvârle Jiji cu dolarii pe fereastră!”
Bineînţeles Becali, pare la prima strigare
Că e generos şi-ţi bagă leii grei în buzunare…
Cocoţaţi acolo-n scaun, rând pe rând nişte pârliţi,
După-o scurtă perioadă se roiesc dezamăgiţi
Un nou pezevenchi cu tentă de a se cocoţa şef,
L-am găsit la „una dublă” (cred că era după chef…)

Rep: -Să trăiţi domnu' Dumitru care-i şmenu', care-i mersu'?
Dumi: -Bă, uite care-i mişcare; Sunt hotărât să schimb sensu'!
Se simte ciolan valabil şi-i păcat să îl ratez,
Se urcă şi la sondaje, deci mă cam…becalizez!
Rep: -Bă Dumitre, tu la sensuri mai mereu ai tot schimbat,
Cred că-ai dat în „giratoriu” pari oarecum căpiat?!
Dumi: -Ce e drept m-ai cam bunghit…am o stare de vibraţii…
Mă apucă tremuriciul în asemenea situaţii!
Când mă uit cum PNG-ul face salturi, urcă panta,
Îmi vine să iau ciomegul şi să-l altoiesc pe Manta!
Rep: -Ce-ai cu el nene Dumitre? V-aţi certat pe matracuci?
Dumi: -Nu de aia! Când fac pasu', el o pune de un puci…
L-am ginit…Se va înscrie… Spune tu, cum să îl las,
Să îmi spulbere ciobenu', caşcavalu' de su' nas?
Rep: -Bă Dumitre, bă pârlite, nu c-aş vrea ca să te critic…
Nesfârşitul traseism duce la deces politic!
Ş-o să vestim Petreuşii cu horinca de un litru,
Să ne cânte şapte zile: „A murit bietu' Dumitru…!”

NELU POCHEA