Paradoxul unui continent bogat: sărăcia în rândul copiilor

Din cei 78 de milioane de săraci ai Europei, 19 milioane sunt copii. Numărul este „incredibil“, a spus deputata europeană germană Gabriele Zimmer (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică) în cadrul unei audieri publice organizate la Parlamentul European pe tema sărăciei copiilor în UE. Doamna Zimmer va redacta un raport care va analiza felul în care Uniunea Europeană poate combate sărăcia, inclusiv sărăcia copiilor europeni.
Numărul de 19 milioane nu include copii ai persoanelor care cer azil, ai imigranţilor sau ai persoanelor fără documente. „Este surprinzător faptul că toate statele membre ştiu ce să facă privind sărăcia copiilor, dar această problemă încă există“, a spus în cadrul audierii deputatul european irlandez Proinsias de Rossa (Grupul Socialist din Parlamentul European).

De ce sunt săraci copiii europeni?

„Problema persistă în general din cauza ideologiei“, a spus domnul de Rossa: „Sunt diferenţe între un stat activist şi unul liberal. Nu putem furniza servicii sociale normale dacă nu avem baze financiare pentru acestea“. O altă cauză ar fi nesiguranţa unui loc de muncă pentru părinţi, conform deputatului european britanic Stephen Hughes (Grupul Socialist din Parlamentul European). „Familiile au nevoie de un venit decent pentru a oferi o copilărie decentă copiilor lor“, a adăugat doamna Zimmer.
„O singură acţiune nu poate rezolva această problemă complexă a sărăciei copiilor“, a spus domnul Hugh Frazer de la Universitatea Naţională din Irlanda. Dumnealui a mai remarcat că în statele care au politici universale pentru copii - educaţie şi alocaţii similare indiferent de situaţia familială - sărăcia nu este atât de mare ca în statele care au politici diferite pentru grupuri sociale diferite. „Cele mai bune rezultate însă, apar în statele care combină politicile universale cu cele diferenţiate“, a adăugat domnul Frazer.

Sărăcia copiilor într-un context mai larg

Sărăcia copiilor nu poate fi abordată în afara unui context mai larg, deoarece sărăcia copiilor duce în timp la sărăcia adulţilor. „Trebuie să facem mai mult decât doar să avem o Uniune Europeană. Trebuie să demonstrăm contradicţia inerentă de la Lisabona. Neo-liberalismul nu rezolvă sărăcia, dimpotrivă, o intensifică“, a spus în timpul audierii deputata europeană Ilda Figueiredo (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică).
Tot în cadrul audierii, domnul Dominic Richardson, expert la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, sărăcia copiilor este prea mare în Europa, de aceea trebuie să rămână mereu în atenţia legislatorilor europeni. Dumnealui a propus o motivare financiară a părinţilor care doresc să muncească şi ajutarea copiilor ai căror părinţi nu pot lucra.
Doamna Ruth Sciberras, de la agenţia socială malteză „Appogg”, a prezentat măsurile luate de guvernul maltez în favoarea copiilor. Dumneaei a spus că drepturile copiilor ne privesc pe toţi şi că „toţi avem motive puternice pentru a construi o Europă pentru şi cu copii“.

Copiii săraci în legislaţia europeană

Deputaţii europeni au propus introducerea mai multor măsuri în raportul doamnei Zimmer. Aceasta însă a declarat că raportul nu poate fi perfect: „Trebuie să încercăm să realizăm măsuri politice obligatorii şi să impunem problema copiilor în legislaţia europeană“.
„Moştenirea mileniului viitor nu trebuie să fie formată din copii exploataţi“, a declarat deputatul european german Thomas Mann (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni). „Prin standarde sociale minime şi măsuri financiare concrete în domeniul educaţiei vom asigura baza viitorului oamenilor“, a continuat dumnealui.
Pentru a face mai vizibilă problema sărăciei, inclusiv a sărăciei copiilor, Comisia pentru Ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale de la Parlamentul European propune ca 2010 să fie Anul european al luptei împotriva sărăciei şi excluderii sociale - într-un raport redactat de Marie Panayotopoulos-Cassiotou (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Grecia).

Sursa: PE

Imigranţii din Polonia trăiesc în condiţii decente

Cele nouă state care au aderat de curând la zona Schengen au devenit mult mai atractive pentru imigranţii în căutare de libertate şi o viaţă mai bună. În ciuda consolidării securităţii în aceste zone, numărul de imigranţi care intră în Uniunea Europeană prin graniţele de la est este în continuă creştere. Polonia a creat un tip nou de adăposturi pentru imigranţii ce traversează graniţa sa. Câţiva deputaţi europeni au mers în Polonia pentru a vizita centrele locale pentru imigranţi.

Majoritatea imigranţilor din Polonia vin din foste ţări sovietice, precum Ucraina şi Belarus. 90% din persoanele care cer azil provin din Cecenia. Din decembrie 2007, când Polonia a aderat la zona Schengen, numărul de imigranţi este în creştere. Acelaşi fenomen se întâmplă şi în celelalte state membre noi care au graniţe externe.
Vizita unei delegaţii de 10 deputaţi europeni în Polonia face parte dintr-o serie de vizite pe care Comisia pentru Libertăţi civile le face în diferite state membre UE cu scopul de a verifica felul în care imigranţii sunt găzduiţi. Delegaţiile mai verifică şi felul în care sunt primiţi cei care cer azil şi modul în care sunt puse în practică directivele şi regulamentele europene referitoare la imigraţie.
Deputaţii europeni s-au întâlnit şi cu reprezentanţi ai autorităţilor poloneze şi ai unor organizaţii neguvernamentale şi au vizitat agenţia Frontex.

Imigraţia: o problemă europeană

Polonia nu este însă decât o ţară de tranzit. „Imigranţii care traversează graniţa estică a Uniunii Europene consideră Polonia drept o ţară de tranzit. Polonia nu este interesantă din punct de vedere economic şi nu există programe de integrare“, a spus deputata europeană poloneză Genowefa Grabowska (Grupul Socialist din Parlamentul European).
După ce marţi, 1 aprilie, deputaţii europeni au vizitat centrul închis din Lesznowola, deputatul european Bill Newton Dunn (Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, Marea Britanie) a spus: „în toată Europa asistăm la o imigraţie necontrolată, problema este europeană şi avem nevoie de o politică pentru a controla numărul de imigranţi“. Dumnealui a spus vă vizita în Polonia a fost foarte interesantă, pentru că de acolo „putem lua lecţii în încercarea de a crea o politică europeană“.
Şeful delegaţiei, Patrick Gaubert (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Franţa) a spus că în Lesznowola condiţiile sunt chiar mai bune decât se spunea. „Centrul este curat, impresia este pozitivă“, a adăugat deputatul european german Wolfgang Kreissl-Dörfler (Grupul Socialist din Parlamentul European).
Doamna Grabowska ne-a descris condiţiile din centrele pentru imigranţi: „Există două pavilioane, pentru mamele cu copii şi pentru cupluri. Au cantine unde li se oferă masa dar şi bucătării individuale unde îşi pot găti mâncare tradiţională. Şase doctori cu specializări diferite au grijă de sănătatea lor. Au şi o bibliotecă unde pot găsi cărţi în limba lor maternă şi cameră de rugăciune“.
Domnul Bill Newton Dunn şi doamna Martine Roure (Grupul Socialist din Parlamentul European, Franţa) au mai remarcat că în acest centru, copiii nu au acces la educaţie. „Garda poloneză de graniţă pregăteşte în momentul de faţă profesori care vor preda noţiuni de bază copiilor imigranţilor. Este dificil, pentru că provin din ţări diferite şi vorbesc limbi diferite. Lucrirule ar sta mai bine dacă educaţia ar fi co-finanţată de UE“, ne-a spus doamna Grabowska. 
Deputaţii europeni de la Comisia pentru Libertăţi civile au mai vizitat centre similare în Italia (Lampedusa), Spania (Ceuta şi Melilla, Insulele Canare), Franţa (Paris), Malta, Grecia (Samos şi Atena), Belgia, Marea Britanie şi Olanda. După vizita din Polonia urmează vizite în Danemarca (10-11 aprilie) şi Cipru (mai).

Parlamentul European votează asupra politicii de returnare

În mai, Parlamentul European va vota o propunere de directivă privind returnarea imigranţilor ilegali. Raportul propune standarde şi proceduri comune în statele membre în privinţa custodiei şi returnării resortisanţilor ţărilor terţe în şedere ilegală. Raportul a fost redactat de deputatul european Manfred Weber (Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni, Germania) şi va fi adoptat de Parlamentul European în co-decizie cu Consiliul Uniunii Europene.
Pentru a urmări reacţiile deputaţilor europeni care au vizitat Polonia, faceţi click pe link-ul de mai jos (Europe by Satellite).

Sursa: PE

Comisia trimite un ultim avertisment Bulgariei şi României cu privire
la numărul 112

Într-o nouă rundă de proceduri privind încălcarea dreptului comunitar pentru Normele UE în domeniul telecomunicaţiilor, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat Bulgariei şi României (a doua etapă şi ultima înainte de sesizarea Curţii Europene de justiţie). În ambele ţări, numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112 funcţionează în continuare în mod necorespunzător. Între timp, două cazuri împotriva Finlandei cu privire la prerogativele autorităţii naţionale de reglementare au fost închise, în urma amendamentelor legislative naţionale.
„Un număr european unic pentru apeluri de urgenţă 112 care funcţionează în mod corespunzător este fundamental pentru a garanta siguranţa cetăţenilor noştri. Persoanele aflate într-o situaţie de urgenţă ar trebui să fie localizate cu uşurinţă când formează 112 de pe telefoanele lor”, a afirmat Viviane Reding, comisarul UE pentru telecomunicaţii. „Prin urmare, le recomand cu insistenţă autorităţilor bulgare şi române să asigure disponibilitatea şi funcţionarea corectă a numărului 112”.
Normele UE în domeniul telecomunicaţiilor cer ca statele membre să se asigure că serviciile de urgenţă pot fi apelate gratuit prin numărul european unic pentru apeluri de urgenţă 112. Statele membre trebuie să garanteze, de asemenea, că operatorii de telecomunicaţii furnizează serviciilor de urgenţă informaţiile privind localizarea apelantului pentru apelurile către numărul 112, efectuate de pe telefoane fixe sau mobile.
Bulgariei i se adresează astăzi un aviz motivat deoarece numărul 112 nu este încă disponibil pe întreg teritoriul naţional. Deşi numărul 112 este disponibil în România, se trimite un aviz motivat, deoarece informaţiile cu privire la localizarea apelantului nu sunt încă puse la dispoziţia serviciilor de urgenţă în cazul apelurilor efectuate de pe telefoane mobile.
Informaţiile cu privire la localizarea apelantului pentru apeluri de urgenţă către numărul 112 de pe telefoane mobile sunt încă indisponibile în alte patru state membre: Italia, Lituania, ţările de Jos şi Slovacia. Procedura privind încălcarea dreptului comunitar de către Polonia a fost suspendată recent pentru a se evalua progresele înregistrate în practică.
Comisia a închis două cauze pendinte împotriva Finlandei (a se vedea MEMO/06/271), în urma amendamentelor aduse legii privind piaţa comunicaţiilor care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2008. Aceste amendamente oferă în prezent Autorităţii Naţionale de Reglementare baza şi puterile legale necesare pentru a garanta o concurenţă reală şi, prin urmare, îndeplinesc cerinţele Normelor UE în domeniul telecomunicaţiilor.

Sursa: CE