Trafic de droguri în Penitenciar

Procurorii Direcţiei de Crimă Organizată şi Antidrog au finalizat încă un dosar privind traficul de droguri din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Târgu-Jiu. Aceştia au depistat în pachetul de alimente adus unui deţinut nouă grame de amfetamină, drog considerat a fi unul de mare risc. Deşi tânărul a fost trimis în judecată pentru trafic de droguri, instanţa de judecată a dispus doar amendarea fostului deţinut cu 1000 de lei.
După ce în primul dosar un deţinut a fost trimis în judecată şi un altul sancţionat, în acest al doilea caz este vorba de un fost deţinut al penitenciarului. Eliberat din închisoare pentru săvârşirea unor furturi, bărbatul de etnie rromă din cartierul bucureştean Ferentari ţinea permanent legătura cu fratele său, şi el deţinut în acelaşi loc. Aşa se face că în pachetul de alimente adus acestuia, mai exact într-o pungă de alune, procurorii şi ofiţerii Direcţiei de Crimă Organizată şi Antidrog au găsit nouă grame de amfetamină. După ce dosarul a fost înaintat în instanţă, bărbatul s-a disculpat declarând judecătorilor că în realitate pachetul trebuia să ajungă la un alt deţinut. În faţa unei asemenea declaraţii, magistraţii au dispus doar sancţionarea celui care a adus drogurile în Penitenciar. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care Penitenciarul Târgu-Jiu a devenit locul în care traficul de droguri se extinde, anchetatorii având în lucru mai multe dosare cu deţinuţi cercetaţi pentru consum de stupefiante.

COSTIN SOARE

Motru – oraş ecologic

Primăvara, sosită acut şi cu manifestări atipice, prinde municipiul Motru în prag de alegeri cu multe proiecte puse pe rol, al căror artizan din umbră este viceprimarul Tudor Dobrică. Echipa Primăriei Motru a oferit pieţarilor o lună de răgaz în vechea piaţă, primarul Dorin Hanu neluând în calcul faptul că va începe reconstrucţia ei exact în momentul în care va da şi lupta pentru un nou mandat. Deocamdată echipa motreană pune pe tapet proiectul din programul de coeziune economică şi socială PHARE 2004, intitulat „Motru - oraş ecologic”, program în valoare de 500.000 euro, care ar trebui finalizat în cel mult două luni de zile.

Sistem nou de colectare a deşeurilor

Săptămâna aceasta va începe betonarea a 15 platforme de gunoi pe fundaţiile existente şi folosite de vechiul prestator de servicii, SC REZOPREST SA Motru. Tot luna aceasta trebuie să vină două maşini de compactat gunoi cu volum de 12, respectiv 24 mc şi se începe construirea unei platforme betonate de 500 mp pentru staţia de transfer, unde vor fi amplasate: maşina de tocat plastic; maşina de compactat plastic, hârtie şi carton; un dispozitiv de selectat deşeuri şi alte utilaje adiacente. Pe cele 15 platforme şi în satele aparţinătoare Motrului vor fi amplasate 165 de containere cu capacitatea de 1,1 mc, dotate cu fante speciale pentru deşeuri, hârtie şi plastic, adaptate pentru noile maşini de transport.
Staţia de transfer se construieşte la Însurăţei şi tot acolo se va amenaja o hală pentru utilajele care o vor deservi. În acelaşi timp se va moderniza şi drumul de acces către ea, în timp ce groapa de gunoi de la Ploştina se va închide, se va nivela şi va fi redată circuitului agricol.
Viceprimarul Dobrică a declarat: „Toată suma investită în proiect este nerambursabilă şi face parte dintr-un proiect integrat, conform căruia hârtia şi plasticul rezultat după sortare se valorifică, iar deşeurile se transformă în rulouri prin presare şi se transportă la groapa de gunoi amenajată în apropierea municipiului Târgu-Jiu. Cel mai mare hop pe care îl avem de trecut este impactul acestui nou sistem de colectare a deşeurilor asupra populaţiei. Trebuie să facem adunări, să distribuim fluturaş, autocolante sau postere, să facem instructajul fiecărui cetăţean, sacii menajeri pe care trebuie să-i distribuim prin sate şi, toate astea, ne costă aproape 10.000 euro, bani prevăzuţi în proiect, însă vom avea suficient de furcă cu mentalitatea şi obişnuinţele”.
Ce nu spune viceprimarul este că în momentul în care pe platformele de gunoi câinii comunitari nu îşi vor mai găsi hrana zilnică, atunci ei vor migra in corpore spre satele şi pădurile din jur. Chestionat asupra acestui amănunt, Dobrică a răspuns: „Nu m-am gândit la o asemenea situaţie, dar nu este de neglijat, deoarece între satele unde se pot duce câinii din oraş sunt şi cele care aparţin de municipiul Motru”.

C. BUNILĂ

Retrospectivă editorială dedicată scriitorilor gorjeni

Manifestarea devenită tradiţională în judeţul Gorj, „Zilele culturii scrise” a început ieri la Târgu Jiu prin realizarea unui salon editorial şi prin lansări de carte. „Zilele culturii scrise în Gorj a devenit o manifestare tradiţională. Prima ediţie a acestei manifestări a fost organizată în anul 1995 şi a fost unul dintre proiectele regretatului Nicolae Diaconu. Poeţii gorjeni merită o manifestare care să le fie dedicată în întregime”, spune Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj. „În acest sens am organizat în foaierul bibliotecii un Salon editorial gorjean în care am făcut o retrospectivă editorială aşezând majoritatea cărţilor publicate în editurile gorjene în anul anterior”, afirmă Alexandra Andrei, directoarea Bibliotecii Judeţene „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu. Publicul a putut admira cărţi publicate la editura „Măiastra”, la editura „Centrul Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale” şi la editurile „Gorjeanul”, „Rhabon” şi „Academica”. Invitaţii acestei manifestări au fost poeţii Aurel Antonie, George Drăghescu, Marius Marian Şolea, Sergiu Cosciud, Alexandru Doru Şerban sau Andrei Novac. Prima carte lansată a fost cea a învăţătoarei Adela Otea de la Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu prin care sunt adresate copiilor poveţe. „Acest volum de poezii a apărut din dragostea mea pentru aceste minunate vlăstare cu care îmi petrec cea mai mare parte a timpului”, spune învăţătoarea Adela Otea. Aceasta a fost însoţită la lansare de elevi care au citit câte o poezie din cartea învăţătoarei lor. Următoarele cărţi lansate au fost „Poezii de pe malul stâng” de Ioana Dinulescu, „Grădina lui Tagore” de Petre Tănăsoaica şi „Receptarea critică a operei lui I.L. Caragiale” de Adela Bodescu Nişulescu.

ANA ANDREI

Prefectu’ şi subprefectu’ s-au instalat într-o veselie
- Erau vreo cinşpe’ şampanii...! Au dispărut ca în ceaţă!?!
- Victor şi cu Sorinel le-au băgat pe sub mustaţă!...

S-a dat startul înscrierilor pentru preşedinţia C.J.
- S-au înscris vreo două sute! De ce atâta tupeu?
- Cică s-ar fi informat ş-au simţit de-un ciolan greu...!

Inspectorii sanitari se fac că nu văd „unele nereguli”
- Cum de-aţi trecut cu vederea? Aţi primit ceva plocoane?
- Prea puţin! Am ţinut cont la bombeuri şi balcoane!...

Vicele din Dănciuleşti vrea... armă!
- Vrei mitralieră? Tanc? Tun? Rachetă cu focos?
- Doar o flintă pentru ciute! Nu-s aşa pretenţios...

Săndoi va conduce trupa de la Vaslui!
- Ce vei face-acolo unde Ştefan-vodă-a-nvins puhoiu’?
- Mai vedem după ce iau dolarii lu’ Porumboiu!...

NEPO TUNELU