Caii bolnavi de SIDA iau calea exportului

Inspectorii sanitar-veterinari din Gorj au început de ieri să adune din gospodăria ţăranilor caii bolnavi de anemie infecţioasă, numită şi SIDA cailor. Boala este o afecţiune virală care poate fi transmisă de la un animal bolnav la unul sănătos prin intermediul insectelor. Douăsprezece animale au fost strânse ieri din mai multe comune gorjene, urmând ca în această dimineaţă să ajungă la un abator din Alexandria.
În judeţul Gorj 40 de cai au fost depistaţi cu anemie infecţioasă. Ion Iliuţă, directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare (DSV) Gorj a spus că doar trei cai au fost identificaţi în acest an ca suferind de anemie, dar toţi vor fi duşi la abatorul din Alexandria unde vor fi sacrificaţi, iar carnea va merge la export, cel mai probabil în Italia, exportatorul fiind italian. Potrivit lui Iliuţă, animalul bolnav nu prezintă pericol pentru om. „ Carnea ce provine de la cabalinele sacrificate trebuie să-şi găsească o destinaţie, mai exact un cumpărător. Ea poate fi consumată, pentru că boala nu se transmite la om. Ea va lua calea exportului, deoarece în ţara noastră nu are căutare pe piaţă ”, explică şeful DSV Gorj.

Despăgubirii pentru caii sacrificaţi
Cabalinele depistate seropozitiv au fost marcate pentru a se deosebi de restul animalelor sănătoase. Angajaţii DSV au mers cu un camion în judeţ pentru a colecta animalele bolnave, gorjenii prezentându-se în faţa primăriilor cu caii, aşa cum s-a stabilit. Au fost strânse animale din Crasna, Câlnic, Godineşti, Fărcăşeşti, Muşeteşti, Bărbăteşti, Teleşti şi Licurici. Abatorul din Alexandria, unul din puţinele din ţară autorizate pentru abatorizarea cailor, oferă 25 de eurocenţi pentru kilogramul de cal în viu. Suma oferită nu acoperă valoarea calului, dar oamenii vor primi diferenţa de la buget, prin intermediul DSV Gorj. Proprietarii pot primi despăgubiri cuprinse între 12 şi 34 de milioane lei. Ion Iliuţă a spus că în judeţul nostru sunt peste 15.500 de cabaline, numărul de animale bolnave reprezentând un procent nesemnificativ, în comparaţie cu alte judeţe din ţară.

CORINA POPA

Deşi nu s-a prezentat nici o documentaţie, consilierii au aprobat:

Profesorii din Alimpeşti vor
avea decontată benzina

Cadrele didactice ce fac naveta la şcolile din comuna Alimpeşti, cu autoturismul propriu, vor avea decontate cheltuielile de combustibil. În urma dezbaterii din Consiliul Local a fost aprobată suportarea cheltuielilor de la bugetul local a echivalentului de 7,5 litri de benzină la suta de kilometri. Proiectul, iniţiat de către primarul Elena Mosor, a avut ca punct de plecare „datoria pe care o avem faţă de cadrele didactice de a le plăti cheltuielile de transport”. Pentru a fi convingătoare, primăriţa le-a mai spus aleşilor că „este în interesul Consiliului Local ca la şcolile din comună să existe profesori calificaţi iar dacă le dăm banii nu este o pagubă prea mare”.
Deşi opinia majoritară era aceea a acordării acestei facilităţi, consilierul Dumitru Patega a reclamat modalitatea de solicitare a banilor din partea profesorilor. „Nu sărăcim dacă dăm bani cadrelor didactice dar nu e normal ca fără nici o documentaţie din partea acestora să dăm bani aşa fără a şti pentru cine şi pe ce baze. Nu ştim nici măcar câţi profesori vor beneficia de aceste fonduri”, a fost motivaţia alesului local.

Invocare eronată a legii
Pentru a da o replică acestei afirmaţii, Mărioara Ciocan, consilier şi director adjunct la Şcoala Primară din Alimpeşti, le-a argumentat celor prezenţi că, potrivit articolului 167 din Legea Învăţământului, Ministerul Educaţiei şi Cercetării asigură de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, (…) pentru deplasări, (…), etc”. Susţinând că banii vin de la „bugetul învăţământului”, Ciocan încerca să-i convingă pe ceilalţi consilieri că sunt obligaţi să deconteze cheltuielile de transport prin prisma acestei legi.
Fără a face diferenţa între „deplasări” şi cheltuielile pe mijloacele de transport care, potrivit Legii 128, privind Statutul personalului didactic, ar trebui decontate de către administraţia locală, consilierul Ciocan îşi menţine punctul de vedere solicitând suportarea costului benzinei pentru profesorii titulari şi navetişti. La finalul discuţiilor a fost aprobată acordarea acestei facilităţi fără însă a se stipula nişte norme clare şi concrete în baza cărora urmează a fi făcute aceste deconturi.

Exemplul de la Baia de Fier
În cadrul discuţiilor din forul legislativ de la Alimpeşti a fost dat ca exemplu modelul de la Baia de Fier. Potrivit primarului de aici, Constantin Mihuţescu, profesorilor titulari ce-şi desfăşoară activitatea la nivelul comunei Baia de Fier le sunt decontate cheltuielile de transport dar pe mijloacele de transport în comun şi nu pentru benzina consumată cu autoturismul proprietate personală. De asemenea, aici, banii sunt acordaţi în urma unei documentaţii solide ce apoi este verificată.
„Se face un borderou la care este adăugat un referat din partea conducerii şcolare dar şi biletele ce urmează a fi decontate”, susţine primarul Mihuţescu. Deşi a fost dată ca exemplu localitatea Baia de Fier, procedura de atribuire a banilor se face numai în baza unor documente clare care să dovedească necesitatea deconturilor şi nu doar în urma unor simple discuţii cum s-a întâmplat la Alimpeşti. Din păcate, necunoaşterea legilor din partea aleşilor locali are drept consecinţă alocarea sumelor de bani şi fără criterii stricte că doar nu vin din buzunarele proprii ci de la bugetul local.

IRINEL CEURANU

Azi unul, la toamnă doi !

Încep să apară şi investitorii

Schimbarea de mentalitate a politicienilor care conduc judeţul începe să îşi arate roadele la doi ani după schimbarea puterii în judeţ. Schimbarea puterii vorba vine, mai bine zis a oamenilor din PSD care ne conduc de cel puţin un deceniu. Preşedintele Consiliului Judeţean Ion Călinoiu a făcut ieri publice intenţiile unor firme din Italia dispuse să bage bani, mulţi pentru noi, puţini pentru alţii, în câteva afaceri la Sadu. Anunţul lui Călinoiu vine pe fondul atacurilor de care acesta a avut parte în ultima vreme de la diferite partide politice şi pe care nu le-a comentat.
Pentru că partidul său este adeptul faptelor, nu al vorbelor, Călinoiu a anunţat ieri că, în sfârşit, încep să apară şi investitorii pe care i-a tot căutat prin Italia şi pe care nimeni nu îi mai vedea pe plaiurile gorjeneşti. Acesta spune că un grup de 11 firme doresc să investească în realizarea unui sistem de producere a energiei solare atât pentru uzul şi consumul propriu, cât şi pentru vânzarea sistemului respectiv pe piaţă. Călinoiu nu a putut menţiona valoarea investiţiei, dar a precizat că proiectul va fi cofinanţat de Uniunea Europeană.
Firma Italfibre SRL îşi va deschide o filială în cadrul Parcului Industrial şi va investi în cursul verii circa un milion de euro pentru a produce şi comercializa ţesături, materiale şi îmbrăcăminte tehnică şi sportivă. Conform lui Călinoiu, echipamentul sportiv poate fi achiziţionat de cluburi sportive şi de şcoli de profil din Italia şi România. Firma italiană va suporta un sfert din costuri, restul banilor fiind asiguraţi de fonduri europene şi împrumuturi bancare.
Investitorii vor să demareze proiectul în luna iunie, când ar urma să angajeze circa 60 de persoane. Viitorii salariaţi vor urma cursuri de calificare astfel încât la începutul toamnei să poată lucra la fel ca şi colegii lor din Italia. Ion Călinoiu afirmă că partea română va amenaja până în luna iunie spaţiile de producţie, compania italiană estimând o producţie de 300.000 de euro pentru început. Parcul Industrial Bumbeşti-Jiu urmează şi el să fie modernizat în cursul toamnei, autorităţile obţinând de la Uniunea Europeană 5 milioane de euro în acest scop.

GIGI CIUNCANU

Peste 100 de olimpici reprezintă
Gorjul la faza naţională

Olimpicii judeţului Gorj au fost prezenţi, marţi, 11 aprilie, în sala Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu”, unde au fost felicitaţi şi încurajaţi de cei care îi îndrumă, întrucât de săptămâna viitoare participă la faza naţională a olimpiadelor şcolare. Gorjul va fi reprezentat la aceste competiţii naţionale de 111 elevi. Inspectorul şcolar general, Liviu Andrei, a precizat că “am organizat această întâlnire pentru ca elevii noştri să ştie că le suntem aproape, indiferent de ce rezultate vor obţine mai departe şi că suntem mândrii că ne reprezintă şi ne fac cinste”.
Elevii le-au vorbit şi ei, de această dată, profesorilor. Fiecare dintre ei sunt olimpici la una sau mai multe discipline şcolare. Dascălii Elena Roată, Gheorghe Gorun, Doru Taşcău, Gheorghe Gămăneci şi Vasile Antonie sunt câţiva dintre profesorii ce au adresat urări şi încurajări elevilor şi le-au mulţumit în acelaşi timp că există, “deoarece nu poţi face nimic ca dascăl fără copii deosebiţi”. Este pentru prima oară când se organizează o astfel de întâlnire cu elevii, înainte de competiţiile finale.
Liviu Andrei a mai precizat că “ne vom revedea la premiere şi vă asigur că vom face tot ce putem să fiţi răsplătiţi aşa cum se cuvine”. Cei ce se vor întoarce cu medalii vor fi recompensaţi cu o excursie în străinătate iar restul vor avea posibilitatea de-a petrece câteva zile pe meleagurile bucovinene. Dacă Inspectoratul Şcolar nu va face rost de bani va apela la “o variantă de rezervă”, respectiv bilete pe litoral sau la munte pentru olimpici, în funcţie de preferinţele fiecărui elev.

CORINA POPA

Barăci pentru sinistraţii din Roşia de Amaradia şi Albeni

Familiile din comunele Roşia de Amaradia şi Albeni ale căror locuinţe au fost afectate de alunecările de teren vor primi 15 construcţii modulare pentru cazare temporară. Valoarea barăcilor este de 222.000 lei noi, zece urmând să fie distribuite comunei Roşia de Amaradia, iar cinci comunei Albeni. Amplasamentul locuinţelor modulare va fi asigurat de autorităţile locale şi va fi altul decât cel unde urmează să fie construite casele distruse.
De asemenea, autorităţile locale vor asigura alimentarea cu energie electrică, apă potabilă şi amplasarea de grupuri sanitare. Barăcile vor fi transportate până la Prefectura Gorj de unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, iar distribuirea către populaţia sinistrată se va face de către Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă. Construcţiile modulare vor fi predate Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă pe măsură ce se va finaliza reconstrucţia caselor distruse de alunecările de teren sau de inundaţii.
Schimbarea destinaţiei, deteriorarea sau distrugerea construcţiilor modulare acordate ca ajutor umanitar atrage răspunderea civilă, administrativă, disciplinară sau penală.

IZABELA PĂSĂRIN

Paşte pentru pensionari şi asistaţii social

Primăria Târgu Jiu a pregătit un program special de Paşte pentru pensionarii care sunt membri în cluburile vârstei a treia. Aceştia vor putea să îşi serbeze vineri ziua numelui de Florii, aşa cum s-a întâmplat şi la alte zile onomastice. Municipalitatea face cinste cu prăjituri şi şampanie, mai ales că pe primar îl cheamă Florin şi este şi el sărbătorit.
Miercurea viitoare vor fi împărţite nu mai puţin de 700 de pachete persoanelor asistate social din oraş prin Serviciul de Protecţie Socială. Cantina de Ajutor Social va oferi şi ea joi 500 de pachete de Paşte, meniul urmând să fie unul specific. De Joimărele, municipalitatea va păstra vie în cluburile pensionarilor şi tradiţia împărţirii de căni cu vin, alături de flori şi covrigi.

GIGI CIUNCANU

Primă de miel pentru ortaci

Angajaţii din sectorul minier vor primi şi în acest an prime de Paşte. Fiecare ortac va primi câte 3,5 milioane lei brut, a declarat Viorel Temelescu, vicepreşedintele Uniunii Sindicatelor Miniere Oltenia. Faţă de anul trecut, prima minerilor a crescut cu 500 mii lei. Tot cu prilejul sărbătorilor pascale, minerii vor avea liber două zile, lucrând doar cei care trebuie să asigure paza utilajelor. „Dacă va fi nevoie, vom livra şi cărbune, în funcţie de solicitările termocentralelor”, susţine Temelescu.
Negocierea contractului colectiv de muncă pe anul 2006 le-a adus minerilor creşteri salariale. Ortacii ce muncesc în subteran şi pe excavatoare primesc de la 1 aprilie un salariu cu 15% mai mare decât cel din luna martie. Pentru ceilalţi salariaţi ai Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, procentul de creştere salarială este de 9,5%.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Consilierii din Teleşti nu iartă nimic

Locuitorii comunei Teleşti sunt obligaţi să-şi plătească taxele şi impozitele datorate statului fără nici o discriminare. Acest lucru a fost stabilit de către consilierii locali care nu au acceptat ca la nivelul satelor din localitate să existe categorii privilegiate. Prin urmare, dacă la alte comune a fost aprobată scutirea de la plata taxelor şi impozitelor a familiilor nevoiaşe, la Teleşti, aleşii locali au considerat că „toată lumea trebuie să plătească la fel”. Primarul Constantin Drăghici spune că deşi a încercat să-i sensibilizeze pe consilieri pentru a ierta de la plata taxelor categoriile defavorizate, aleşii locali au ţinut morţiş ca nimeni să nu fie absolvit de aceste biruri. „Ba mai mult, unii consilieri s-au oferit să meargă din casă-n casă împreună cu angajaţii de la primărie pentru a strânge taxele localnicilor”, conchide edilul-şef.

IRINEL CEURANU

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.

Primăria Padeş

Cele două găuri în pământ pe care funcţionarii Primăriei Padeş le folosesc pe post de WC-uri sunt întocmai ca buda din fundul grădinii de la casa bunicilor din Cuca Măcăii. De utilităţi şi alte „ustensile” uzitate de obicei când foloseşti o toaletă nici nu poate fi vorba. Din fericire pentru utilizatorii acestei toalete, vidanjarea „găurilor” s-a făcut recent. În rest, un WC ca la ţarănoaia…

- mediu toxic
- ca în fundu' grădinii
- daca nu ai de ales
- acceptabil
- modelul occidental şi în Gorj