Dezvăluiri incendiare:

Caralicea – lucrat de serviciile secrete

Liderul interimar al PNG Gorj, Gheorghe Caralicea Mărculescu a fost prezent ieri la sediul formaţiunii pe care o reprezintă, scandalul în care a fost implicat în această săptămână neafectându-i încrederea pe care conducerea centrală a partidului o are îl el. Astfel, Caralicea a fost disponibil pentru discuţii cu ziariştii, având ocazia să ofere o explicaţie posibilă pentru reţinerea de 24 de ore de care a avut parte. Arestarea propriu-zisă nu s-a mai produs pentru că, în opinia sa, un judecător cu suficientă experienţă a înţeles că acuzaţiile ce îi sunt aduse nu au un temei real.

Explicaţiile lui Caralicea ţin de „teoria conspiraţiei” şi, pentru un neavizat, ar părea ridicole, însă, unele dintre afirmaţiile următoare pot avea o mare legătură cu realitatea pe care puţini dintre noi o ştiu. Prin 2002, când conducea filiala locală a Partidului Umanist şi era în mare conflict cu PSD şi cu Nicolae Mischie, actualul lider al PNG Gorj avea parte de primele anchete şi declara pentru prima dată că „nişte băieţi cu ochi albaştri” se ţin de urmele sale şi încearcă să îi creeze un dosar care să îl tragă pe linie moartă. Dosarul a apărut, Caralicea este acuzat de încasarea ilegală a unor taxe de la studenţi de 18.000 de euro, acesta s-a retras o perioadă din politică, iar acum aşteaptă o sentinţă din partea instanţei. Revenit în politică de o lună, Caralicea se trezeşte acuzat de eliberarea certificatelor false către studenţi, de încasarea ilegală a unor taxe şi de dispariţia arhivei Colegiului Pedagogic pe care l-a condus după 2000. Liderul PNG Gorj spune că acestea sunt dosarele de care a ştiut opinia publică, pentru că, de fapt, a mai obţinut în alte câteva neînceperea urmăririi penale, pe motiv că nu săvârşise faptele de care era acuzat. Şi, astfel, ajungem la motivele pentru care crede Caralicea că a purtat pentru 24 de ore cătuşe la mâini şi a dormit în arestul poliţiei judeţene.

Contactat de serviciile secrete
„După anul 2000 din serviciile secrete, de contrainformaţii de la Bucureşti, m-au tot contactat să devin agent de-al lor. Ultima dată m-au contactat în 2004 şi pentru că am refuzat văd că au avut grijă de mine. Eu sunt machedon la origini şi nu accept aşa ceva, chiar dacă eram conştient că nu mă vor aştepta lucruri bune în condiţiile în care refuzam colaborarea. Pot să vă spun că şi înainte de Revoluţie au încercat să mă racoleze, pentru că în 1981 cerusem azil politic şi eram în atenţia lor. Am refuzat de fiecare dată”, spune Caralicea. Acesta este doar începutul. Fostul prefect afirmă că nu poate da publicităţii tot ce ştie pentru că, evident, „nu este momentul”. Teoria conspiraţiei începe însă pe vremea lui Nicolae Mischie, despre care nimeni nu mai ştie nimic şi care s-a retras la casele lui, lăsându-i în pace pe băieţii pe care îi deranja cu gura lui cea mare. „Am participat la o întâlnire la Snagov unde un fost deputat de Gorj din actualul PSD mi-a spus că s-a discutat cu Nicolae Mischie şi cu serviciile secrete cum să îl elimine pe Gheorghe Caralicea Mărculescu, dar şi pe alţii. Au reuşit doar cu Vasile Văcaru, Dumnezeu să îl odihnească! L-au eliminat fizic, asta au făcut, că doar ştiţi că şi el era certat cu Mischie. Eu mă întâlnisem cu dumnealui cu o săptămână înainte şi ştiu că era sănătos, pentru ca apoi să aflu că a murit. Ştiu că fostul şef al SRI Virgil Măgureanu venea aproape zilnic la cabinetul său de la Bucureşti şi îi lăsa câte o sticlă cu whisky ce părea sigilată. Îi lăsa câte una şi lui regretatu Popa Tatu, senatorul, care, din păcate, mai lua câte o gură. Cred că era ceva în acele băuturi pentru că astfel nu îmi explic moartea bruscă a senatorului Văcaru. Cred că sunt victime ale acestor călăi şi ale grupărilor mafiote existente la nivel naţional în PSD”, spune Caralicea, sigur pe cele afirmate.

PSD, unul dintre „vinovaţi”
Cu sau fără legătură cu aceste aspecte, Caralicea spune că în noaptea de miercuri spre joi petrecută în arest nu a mâncat şi nu a dormit. Din cauza stresului, evident, că doar nu era să îl otrăvească cineva acolo. „Am avut vreo doi biscuiţi cu mine şi pe ăştia i-am mâncat joi, când eram destul de obosit şi tracasat, mai ales că am şi un diabet”.
Declaraţiile greu de digerat ale acestuia nu se opresc însă aici. Fost primar al municipiului şi fost prefect al judeţului, actualul lider al PNG Gorj consideră că serviciile secrete pe care le incomodează acum nu au avut vreun rol în numirea sa în funcţiile amintite. Caralicea crede că faptul că s-a implicat în evenimentele de la Târgu Jiu din decembrie 1989 l-au ajutat să fie numit, acesta menţionând că nici măcar nu a participat la şedinţele respective. Funcţiile în care a fost l-au ajutat însă să aibă acces la o serie de documente, normal, secrete.
„Aveam acces la dosarele întocmite pentru foştii prim-secretari despre anumite persoane. Ce scria acolo nu vă pot spune acum, dar mai ştiu şi alţii. Ştie şi domnul Greblă şi cred că şi domnul Milosteanu. Acesta lucra la arhivele PCR, lucra cu Securitatea şi ştie multe. Dosarele alea cred că sunt bine dosite acum”, afirmă fostul prefect. Trecând însă la ultimul deceniu trăit în judeţ, Caralicea reaminteşte de Nicolae Mischie, dar şi de Adrian Năstase şi de mari afaceri în care au fost băgaţi cei doi şi nu numai.
„Poate îl întâlniţi pe domnul Miron Mitrea şi îl întrebaţi de o discuţie purtată în februarie 1996 în cabinetul prefectului de Gorj, eu eram atunci prefect. Discuta cu domnul Ion Hârsu. directorul fabricii de ţigarete din Târgu Jiu, iar convorbirea este înregistrată şi banda se află la mine, în caz că au memoria scurtă. Era o vizită a lui Adrian Năstase la Târgu Jiu. Dumnealui era şi preşedinte executiv la partid, dar şi la nişte fundaţii prin care se plăteau cotizaţiile partidului. Mischie plătea la centru miliarde de lei şi ştiţi foarte bine că ei s-au plâns mereu că stau prost la încasat cotizaţiile şi, oricum, din cotizaţii nu se adunau atâţia bani. Am spus o dată cu domnul Manta de sponsorizarea aceea de la UREX de 500 de milioane, când muncitorii erau în stradă. Ei nu aveau voie să facă sponsorizare, dar nu cred că aţi auzit vreun procuror care să facă vreo anchetă aici sau să confişte banii. De o jumătate de miliard ştim noi, dar câţi bani or mai fi ajuns la fel la PSD doar ei ştiu”, susţine Caralicea.
Acestea ar fi o parte din explicaţiile oferite de liderul interimar al PNG Gorj pentru afirmaţiile făcute joi, când încă avea cătuşe la mâini, că „oameni din PSD, din actuala putere, din poliţie şi din serviciile secrete” stau în spatele anchetelor în care este cercetat penal. Caralicea spune că şefii din poliţie şi parchet au fost numiţi pe vremea PSD de Adrian Năstase şi sunt menţinuţi şi acum de actuala putere.

Vrea să-l dea în judecată pe Moţa
Cât despre presupusele ilegalităţi ce i se impută, fostul prefect susţine că dovezile împotriva sa sunt atât de puţine că judecătorul care a analizat cererea parchetului de emitere a unui mandat de arestare preventivă nu a avut nici un motiv de a lua o decizie favorabilă anchetatorilor. Cu acte în mână Caralicea spune că nu este arhivarul universităţii şi arată autorizaţii şi avize primite încă din 1999 pentru funcţionarea legală a cursurilor de psihopedagogie. Acesta afirmă că certificatele pe care procurorii le prezentau ca fiind false şi date absolvenţilor sunt acte fără regim special şi de aceea nu au serie pe ele sau timbru sec.
Explicaţiile lui Caralicea sunt multe, atât de multe că judecătorul a avut nevoie de câteva ore pentru a le asculta pe toate şi a decide nearestarea acestuia. Acum liderul PNG Gorj se pregăteşte să facă următoarea mişcare. Vrea să îi dea în judecată pe anchetatorii săi, adică pe ofiţerul de poliţie dar şi pe prim-procurorul Emil Moţa, cel care l-a audiat la Parchet. De pe lista celor care se vor alege cu un proces nu lipseşte nici rectorul Adrian Gorun, cel care a sesizat parchetul cu privire la presupusele ilegalităţi existente la Colegiul condus de Caralicea.
„Eu nu îl recunosc de rector pe acest individ, care este incompatibil. El este funcţionar, înalt funcţionar în minister, dă ordine şi apoi le aplică la universitate ca rector. El stă ilegal în funcţie. Cred şi cer pe această cale să se facă public dosarul dumnealui de la Securitate, şi al meu dacă este, dar mai ales pe al dumnealui. Aşa cum v-am spus şi la Tribunal, în 1972 dumnealui a avut o gravă problemă de comportament şi acum cred că a venit momentul să lămurim lucrurile”, susţine Caralicea.

GIGI CIUNCANU

În dosarul aflat pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu,

Caralicea are de aşteptat o săptămână
până la aflarea sentinţei

Dosarul în care Gheorghe Caralicea Mărculescu a fost trimis în judecată de către procurorii gorjeni pentru abuz în serviciu, fals şi uz de fals, este aproape de finalizare. Instanţa a luat, la ultimul termen de joi, 30 martie 2006, decizia amânării pronunţării sentinţei cu două săptămâni, adică până pe data de 13 aprilie 2006. Astfel, Caralicea mai are de aşteptat încă o săptămână până ce va afla dacă judecătorii l-au găsit vinovat sau nu.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj l-a trimis în judecată pe Caralicea, în luna mai anul trecut, o instanţă a Judecătoriei Târgu Jiu având misiunea de a audia aproximativ 260 de persoane, foşti studenţi ai Colegiului universitar. Foarte puţini dintre aceştia s-au constituit părţi civile, pentru a-şi recupera sumele de bani cheltuite, unii spunând că renunţă la pretenţii pentru că nu mai vor să îşi mai aducă aminte ce s-a întâmplat în 2002 şi vor să uite că au fost vreodată la colegiul din Târgu Jiu şi alţii au spus că nu vor să mai calce prin sălile de judecată, pe unde nu au mai fost niciodată şi nici nu vor să mai piardă zile întregi cu executorii judecătoreşti pentru o sumă de câteva milioane.
Preşedintele PNG Gorj a precizat că ultimii 80 de martori nu au mai fost audiaţi de către instanţă, deoarece s-a considerat că este suficient numărul martorilor audiaţi deja şi că dosarul poate fi finalizat. Acesta este sigur că justiţia va fi dreaptă şi că va fi achitat, deoarece nu există nimic în dosar, care să-l incrimineze. Gheorghe Caralicea a fost acuzat de procurori că a eliberat două certificate de absolvire a modulului pedagogic, fără ca persoanele respective să fi frecventat cursurile sau să fi susţinut examenele. De asemenea, în contabilitatea Colegiului Universitar nu au fost înregistraţi aproape 600 de milioane de lei vechi, din cei peste 800 de milioane de lei vechi ce figurau ca fiind încasaţi pe bază de tabele de la studenţi şi profesori. Procurorii spun că directorul colegiului a încasat taxe ilegal şi în cuantum mult mai mare, nejustificat. În rechizitoriu se precizează că nu a fost înregistrată suma de 596.780.775 lei vechi (17.995 dolari), „sumă ce excede taxelor instituite de Departamentul Pedagogic şi pentru care nu s-a putut prezenta, pe bază de documente justificative, modul de utilizare”.
Caralicea a susţinut în faţa procurorilor că suma a fost folosită pentru procurarea materialului bibliografic pentru studenţi, însă prim-procurorul Emil Moţa a spus că valoarea tuturor titlurilor de carte tipărite de universitate este de 305.084.536 lei, iar titlurile de lucrări indicate a fi fost distribuite candidaţilor nu sunt înscrise în gestiunea bibliotecii sau a librăriei universităţii şi nici în evidenţa contabilă a unităţii.

ANA-MARIA ILINCA