Criză de psihologi în şcolile gorjene

Problemele adolescenţilor sunt destul de multe şi, în general, este nevoie de sfatul unei persoane care înţelege toate aceste lucruri. Este perioada în care se clădeşte personalitatea definitivă a fiecărui copil, iar rolul părinţilor creşte. Personalitatea se poate modela şi în şcoală, profesorul fiind un factor decisiv. Nu este însă de ajuns. În unităţile de învăţământ este nevoie şi de prezenţa unui psiholog deoarece unele probleme ale tinerilor îi depăşesc atât pe părinţi cât şi pe profesori. Din păcate, Gorjul se numără printre judeţele cu cele mai puţine cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică, deşi prolemele elevilor sunt în continuă creştere.

Uneori, slaba educaţie primită acasă are repercusiuni în ceea ce priveşte comportamentul elevilor la clasă. Unii se comportă foarte violent în interiorul şcolii, deşi le sunt impuse anumite reguli de disciplină şi conduită. Pentru rezolvarea şi preîntâmpinarea unor astfel de probleme, s-a constituit Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAP) Gorj, ce are în subordinea sa 22 de cabinete şcolare de asistenţă psihopedagogică. Gorjul se numără printre judeţele cu cele mai puţine astfel de cabinete. Un cabinet trebuie să funcţioneze în cadrul şcolilor cu 800 de elevi, iar acolo unde numărul elevilor este sub 800 se înfiinţează cabinete interşcolare. Din acest an, va lua fiinţă un cabinet şi la una din grădiniţele din Târgu Jiu. În cadrul acestor cabinete se oferă consiliere atât elevilor, părinţilor cât şi cadrelor didactice.

Deficit de psihologi
În reţeaua Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică există doar şapte psihologi, restul de consilieri având diverse pregătiri, de la sociologi la pedagogi. Directorul CJAP Gorj, Teodor Alexandru, spune că cele 22 de cabinete nu sunt răspândite uniform în judeţ, astfel că partea de est a Gorjului este complet descoperită din acest punct de vedere. Pentru a rezolva această problemă, reprezentanţii CJAP Gorj s-au adresat Ministerului Educaţiei şi Cercetării în vederea deschiderii de cabinete în Novaci, Bustuchin şi Stoina. Şi ca o noutate, din acest an testarea psihologică a cadrelor didactice şi a personalului auxiliar se va face de către profesorii-consilieri din cadrul CJAP Gorj şi de la cabinetele şcolare. Examinarea se efectuează o dată pe an, în scopul identificării din timp a problemelor de natură emoţională cu care se confruntă personalul din Învăţământ.

Liceenii, cei mai des consiliaţi
Potrivit statisticilor întocmite de CJAP Gorj, elevii de liceu se adresează cel mai des psihologului. În schimb, la gimnaziu situaţia stă altfel, părinţii elevilor fiind cei care solicită consilierea.

Fenomenul violenţei în şcoli ia amploare

CJAP Gorj a efectuat în acest an un studiu cu privire la violenţa în şcoală şi în afara ei. Studiul a cuprins un număr de 1496 de elevi şi 352 de cadre didactice dintr-un număr de 22 de unităţi de învăţământ. S-a constatat că riscurile la care elevii sunt expuşi în şcoală şi în afara ei sunt cele psihologice, o pondere destul de mare avându-o violenţa verbală – 88% şi cele fizice. Riscurile materiale (furturile de bani) reprezintă un alt factor ce stă la baza fenomenului violenţei în şcoli. La toate acestea se adaugă şi riscurile psihosociale, predominând influenţa negativă a anturajului.

Principalele probleme ale tinerilor sunt cele legate de tulburările afective, în special depresia, dar şi cele legate de integrare în mediul social, după cum a precizat Sonia Gorun, profesor-psiholog în cadrul CJAP Gorj. Trebuie multă răbdare şi putere de convingere în astfel de cazuri. Se impune astfel suplimentarea numărului de psihologi şcolari. Pe lângă activităţile de rutină, aceştia se ocupă şi de o serie de programe cu elevii.

Elevii gorjeni, consumatori de droguri
Şi cum elevii sunt uşor influenţabili, aşa se face că în şcoli se consumă droguri şi alcool. Sonia Gorun a precizat că „ştim că şi la noi în judeţ există astfel de cazuri, deoarece colaborăm şi cu alte instituţii care efectuează controale, dar noi nu îi putem depista în vederea oferirii unui ajutor, pentru că ei înşişi nu se prezintă pentru a cere consiliere, ajutor, deşi se simt rău, dar în acelaşi timp bine în lumea lor”. Alarmant este faptul că vârsta de la care tinerii încep să bea şi să fumeze a scăzut enorm de mult. „Renunţarea la consumul de droguri este posibilă prin urmarea unui tratament de dezintoxicare care presupune întreruperea bruscă a administrării dozelor, o psihoterapie personală sau de grup, evitarea mediilor în care acţionează traficanţi şi consumatori de droguri, implicarea în activităţi utile şi în viaţa socială normală, precum şi o profundă cunoaştere de sine”, a explicat psihologul Sonia Gorun.
În timpul orelor de consiliere au fost întâlnite şi cazuri de elevi abuzaţi fizic şi mintal.

Elevii de bani gata au cele mai multe probleme
Mediul familial îşi pune amprenta destul de bine asupra personalităţii unui copil. În familiile unde nu există iubire, atenţie şi comunicare apar cele mai multe probleme şi conflicte. În special este vorba de familiile avute, care oferă elevului totul prin bani, fără a ţine cont de educaţia şi atenţia afectivă pe care trebuie să o acorde. Astfel de cazuri se întâlnesc la liceele mari din Târgu Jiu. Sonia Gorun a mai adăugat că „sunt foarte dese cazurile în care elevii se plâng de faptul că părinţii au cerinţe exagerate cu privire la performanţele şcolare, fără să ţină cont de capacitatea şi gradul fiecăruia de a învăţa şi de-a asimila”.

CORINA POPA

Primarul Bâlteniului atacă
funcţionărimea Consiliului Judeţean

Controalele efectuate de către autorităţile judeţene la sediile primăriilor deranjează tot mai mulţi primari gorjeni. Aceştia ies în public, rând pe rând, pentru a acuza organele de control de la Judeţ de presiune şi ameninţări. De această dată, edilul comunei Bâlteni, Vasile Vlăduleanu condamnă modalitatea de lucru a celor care reprezintă Consiliul Judeţean Gorj. Potrivit primarului, mărul discordiei îl reprezintă Legea 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.
„Suntem purtaţi pe drumuri. Am fost prima dată la Comisia Judeţeană şi ni s-a spus că trebuie să refacem documentaţia. Am procedat întocmai. A doua oară însă s-a întâmplat la fel. Ni s-a spus că nu avem ba una, ba alta. Ne-am conformat şi ne-am pus la punct. Dar de fiecare dată când mergeam la Comisia Judeţeană ni se găsea câte un nod în papură pentru a fi purtaţi pe drumuri aşa încât am ajuns să mergem la aceeaşi comisie de şapte ori până acum”, se plânge Vasile Vlăduleanu.

Funcţionarii au citit doar o parte a Legii
Tocmai din cauza acestor deplasări de dute-vino, edilul şef din Bâlteni este supărat pe funcţionarii de la Consiliul Judeţean şi mai ales pe modalitatea acestora de a lucra. Nemaisuportând această stare a lucrurilor, Vlăduleanu susţine că a luat atitudine, reproşându-le funcţionarilor „reaua-credinţă” dar şi „reaua-intenţie”. „Dacă de fiecare dată cei şapte oameni care lucrează în Comisia Locală se dovedesc a fi nişte tâmpiţi şi de fiecare dată ni se resping dosarele, de ce nu ne faceţi un stil de lucru?! E o variantă mai bună decât să fim purtaţi pe drumuri de fiecare dată”, a fost incriminarea pe care primarul din Bâlteni a avut-o la adresa funcţionarilor de la Consiliul Judeţean.
„Mi se pare o rea-credinţă şi o rea-voinţă din partea acestora dar probabil că domnii de la Comisia Judeţeană nu au citit decât ultima parte a Legii 247/2005, aceea în care sunt prevăzute sancţiunile”, mai precizează primarul. Conştient că din cauza afirmaţiilor făcute, cei de la Judeţ „vor sări cu bocancii pe mine”, Vlăduleanu ţine însă la punctul său de vedere, precizând că respectiva Comisie Judeţeană „este organ de verificare şi îndrumare şi nu ei - procurori iar noi, primarii, infractori”.
Trebuie specificat că la nivelul comunei Bâlteni, în baza Legii 247/2005 şi potrivit afirmaţiilor primarului, există un număr de 517 cereri depuse pentru revendicarea a 300 ha de teren agricol şi 700 ha teren forestier. Din totalul solicitărilor, un număr de 175 au fost respinse din motive legate de lipsa documentelor solicitate, rămânând valabile peste 500 de cereri.

IRINEL CEURANU

Garda de Mediu Gorj critică administraţiile locale

Şefii administraţiilor locale au fost criticaţi de comisarul şef al Gărzii de Mediu Gorj, Ovidiu Ilie. Acesta, într-un raport referitor la activitatea Comisariatului în primul trimestru al acestui an, menţiona că în urma controalelor a reieşit faptul că administraţiile locale dau dovadă de o „implicare necorespunzătoare”. Cu alte cuvinte, în opinia comisarului şef, între primari şi comisiile locale există „o slabă coordonare” dar şi din partea Consiliului Judeţean, asistenţa tehnică şi sprijinul lasă de dorit. Pe de altă parte, în urma aceloraşi controale a mai fost constatată o deficienţă şi în privinţa serviciilor de salubritate. Aceste servicii, susţine Ovidiu Ilie, „nu realizează lucrările în mod ritmic iar colectarea şi depozitarea deşeurilor se realizează neselectiv”.

IRINEL CEURANU

Secretul succesului

Unii savurează mierea, alţii beau venin cu blidul…
Triumfal se-nalţă „Steaua”, deraiat plânge „Rapidul”!

Unii dau vina pe Copos, care plânge pentr-un leu,
Alţii spun că Vadul Roşca L-a rugat pe Dumnezeu.

Unii, derutând arbitrii, simulau de la-nceput,
Altul degaja o sticlă, printr-un gest nemaivăzut.

Un jupân dăduse tunuri, braţ la braţ cu loteria,
Altul ajuta biserici şi-n afar' şi-n România!

Nu era pentru „Rapid” atât de mare beleaua,
Dacă-i deraia un altul, nu tocmai rivala „Steaua”…

Nu era nici pentru Copos, atât de mare necazul,
Dacă altul şi nu Gigi îi schimba nefast macazul…

Toate vin, toate se duc, toate cumva se sfârşesc
Însă cel mai câştigat este sportul românesc.

Să nu disperaţi prieteni, numai plângeţi, n-are rostu'
Soarele va răsări şi prin cartierul vostru!

Şi „Rapidul” precum „Steaua” şi decenţa galeriei,
La un ceas de integrare, îi fac cinste României!

NELU POCHEA