Neputinţa guvernării găseşte „soluţii” umilitoare

Sinistraţii din Bustuchin,
îngrămădiţi în barăci

Rămaşi fără case din cauza alunecărilor de teren, sinistraţii din comuna Bustuchin au primit din partea Guvernului României câteva barăci. Asemănătoare magaziilor din lagărele naziste, barăcile vor fi aşa-zisele case în care vor locui de-acum înainte un număr de zece familii din satele Bustuchinului. Doar atât a putut face Guvernul pentru nişte oameni care acum se văd nevoiţi să-şi părăsească gospodăriile construite într-o viaţă pentru a sta într-o baracă de doar 15 metri pătraţi în care abia ai loc să te mişti.

Auschwitz-ul din zilele noastre
Amintirile legate de lagărele de concentrare de la Auschwitz vor reînvia în mintea bătrânilor ce au trăit acele vremuri, din cauza barăcilor în care vor fi strămutaţi. Acum, aceiaşi vârstnici sunt nevoiţi să se înghesuie între patru pereţi în care vara te sufoci, iar iarna îngheţi de frig. Privind cu atenţie aceste locuinţe asemănătoare cu nişte cuşti la dimensiuni mai mari, barăcile sunt mai groaznice decât locuinţele în care lucrează muncitorii în şantierele de campanie. Au doar două ferestre din termopan, un întrerupător, o priză şi cam atât.

Încă 15 barăci pentru Gorj

Gorjul este al doilea judeţ din ţară, alături de Buzău, care a primit astfel de locuinţe. La nivelul întregului judeţ vor ajunge, în total, 25 de construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazarea familiilor sinistrate. Un număr de zece astfel de locuinţe sunt destinate sinistraţilor din Bustuchin, în timp ce alte zece vor ajunge la Roşia de Amaradia, iar ultimele cinci vor fi locuite de către persoanele afectate de alunecări din comuna Albeni.

Potrivit primarului comunei Bustuchin, Ion Ciocea, în acestea urmează a fi mutate familiile care locuiesc încă în acele case ce prezintă un pericol pentru proprietari. Atât a putut face Guvernul care a expediat pe adresa comunei Bustuchin un număr de zece barăci. Până ieri dimineaţă, ajunseseră în curtea primăriei de aici un număr de şapte astfel de „construcţii uşoare din elemente modulare pentru cazarea familiilor sinistrate”. Potrivit documentelor tehnice, aceste locuinţe modulare au o garanţie de doi ani şi o durată de viaţă de zece ani, sunt „conforme cu normele europene în vigoare” şi costă fiecare câte 147 de milioane de lei.

De la vilă, în coşmelie
Banii câştigaţi prin muncă cinstită au fost investiţi de cei din Bustuchin în locuinţele proprii. Nefericirea a făcut însă ca, din cauza naturii, casele cu care se mândreau prin vecini să devină doar nişte ruine. Nicolae Baros are 66 de ani şi toată viaţa şi-a ajutat fiul să-şi construiască o mândreţe de casă. Acum, aceeaşi clădire e crăpată în totalitate iar a locui între pereţii ei înseamnă că vrei să te sinucizi. „Pe meleagurile astea am trăit cu toţii şi de zeci de ani aşa ceva nu s-a pomenit. Am investit în casa asta toţi banii mei iar acu' copilu' meu o să ajungă să stea într-o baracă. Unde e Dumnezeu?!”, reuşeşte să spună, printre lacrimi, bătrânul Baros. Vechea locuinţă arată ca o casă părăsită, crăpată în proporţie de 90% iar anexele gospodăreşti, în care locatarii casei creşteau vitele, s-au prăbuşit.

La 72 de ani - într-o baracă
O pisică tristă este singura care mai îndrăzneşte să locuiască în căsuţa în care a trăit timp de o viaţă familia Avramescu. Bătrâna de 72 de ani încă mai vine din când în când pentru a mai hrăni animalele şi păsările dar şi pentru a privi cu tristeţe căminul pe care a fost obligată să-l lase de izbelişte. Cu baticul pe cap, cu părul alb de trecerea anilor, Ioana Avramescu nici nu ştie unde va fi nevoită să locuiască. „Am trăit o viaţă în casă şi acum ajung să trăiesc într-o baracă. Eu nici nu ştiu ce-i aia maică…”, spune, încercând să facă haz de necaz, bătrâna rămasă fără casă. „Uite, mamă, nici câinele nu ştie să mai latre. S-a spăriat şi el de ce vremuri am apucat să trăim…”, povesteşte Ioana Avramescu.

Nemulţumiri la adresa primarului
Barăcile de câţiva metri pătraţi îi mulţumesc pe unii. Alţii însă sunt supăraţi că primarul nu i-a vizitat pentru a vedea în ce locuinţe trăiesc şi aceştia. Unul dintre nemulţumiţi este şi Matei Pasăre care, cum l-a zărit pe primarul Ion Ciocea prin zonă, a început să-şi verse amarul. „Veniţi domnule primar şi la părinţii mei acasă să vedeţi cum a căzut tavanul pe maică-mea. Mergeţi pe la alţii şi pe noi nu ne băgaţi în seamă”, i-a reproşat Pasăre primarului din Bustuchin. Acesta din urmă i-a răspuns celui nemulţumit că aceia care decid cine are nevoie de sprijin de la stat sunt cei de la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Gorj şi nu primarul.

24 de case vor fi demolate

La nivelul comunei Bustuchin, alunecările de teren au făcut ravagii. Statisticile arată că un număr de 24 de case sunt propuse pentru demolare. În acelaşi timp, alte 48 de locuinţe sunt pline de crăpături, viitorul acestora fiind nesigur. Până la această oră, în satele comunei Bustuchin, 72 de familii au de suferit de pe urma fenomenelor naturale.

Referindu-se la noile locuinţe, însuşi edilul Ciocea recunoaşte că „numai case nu se pot numi acestea dar decât deloc, asta e. Ne mulţumim şi cu atât”. De menţionat că selecţia noilor proprietari a fost făcută în funcţie de gradul de afectare al locuinţelor. Mutarea efectivă va avea loc mâine, când fiecare baracă va fi amplasată în curtea celui afectat de alunecările de teren. Unii dintre localnici vor locui practic în aceste barăci în timp ce alţii spun că-şi vor muta doar mobilierul pentru că nu se pot îngrămădi în acele cuşti.

IRINEL CEURANU

Alunecările continuă în Ciuperceni

Pagubele materiale se fac simţite şi la nivelul comunei Ciuperceni ca urmare a ploilor abundente din ultima perioadă. După ce în urmă cu trei săptămâni a fost întreruptă energia electrică pentru 40 de gospodării din satul Peşteana Vulcan din cauza căderii stâlpilor, locuinţa familiei Constantin Tufoi din satul Vârtopu fiind afectată, acum lucrurile tind să se agraveze mult mai mult. Potrivit primarului Mircea Fometescu ultima alunecare, produsă acum două zile, la graniţa dintre comuna Ciuperceni şi comuna Mătăsari, în punctul „La Palma” a afectat staţia de repompare Strâmba Vulcan-Mătăsari. Edilul susţine că prin tasarea terenului, unul dintre stâlpii de înaltă tensiune a coborât cu aproximativ trei metri sub nivel iar un altul este în pericol de a se prăbuşi. Fometescu mai adaugă faptul că cei de la Electrica au intervenit pentru consolidarea reţelei electrice în zona afectată.

IRINEL CEURANU

Bolnavii de la Căminul Bâlteni
se mută în Târgu Jiu

Cei 120 de bolnavi internaţi în Centrul de îngrijire a persoanelor cu handicap Bâlteni se vor muta cel mai târziu în luna august în casă nou, în municipiul Târgu Jiu. Constantin Preoteasa, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, speră ca lucrările de renovarea a clădirii fostului Centru de Plasament Târgu Jiu să fie gata cel târziu în luna august. Zilele trecute, prezent în municipiu pentru a urgenta această problemă, a fost şi preşedintele Asociaţiei SERA România, Bogdan Simion, pentru că acesta finanţează lucrările. Cheltuielile cu acest proiect se ridică la 700 mii euro, din care 200 mii euro vin de la Consiliului Judeţean Gorj, iar restul de 500 mii euro de la Asociaţia SERA România. Preoteasa a precizat că în urma întâlnirii cu Bogdan Simion s-a stabilit ca tocăria să fie achiziţionată şi trimisă de asociaţie săptămâna viitoare, iar pentru ca noul sediu al Centrului de îngrijire a persoanelor cu handicap să fie gata cât mai curând numărul muncitorilor va fi suplimentat.
În ceea ce priveşte clădirea de la Bâlteni, aceasta se află într-un stadiu avansat de degradare. „O repari pe o parte, cade pe partea cealaltă”, spune Preoteasa. Construcţia datează din 1956 şi se află în patrimoniul Consiliului Judeţean Gorj, dar se preconizează că pe viitor va fi dată Consiliului Local Bâlteni. Mobilierul, centrala termică şi instalaţia sanitară de la centrul de îngrijire vor fi distribuite la celelalte centre aflate în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, respectiv Centrul Suseni şi Centrul Dobriţa.
Cele 120 de persoane internate la Bâlteni suferă de diferite handicapuri, în ceea mai mare majoritate psihice, recuperarea completă a lor fiind imposibilă, iar supravegherea permanentă este mai mult decât necesară.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Mama de 16 ani din Jupâneşti a fost ciomăgită de cumnat

Minora din satul Pârâu Boia, comuna Jupâneşti, ce are în îngrijire un copil de o lună şi două săptămâni a fost luată la pumni de cumnatul acesteia. În urmă cu două săptămâni, cotidianul IMPACT în Gorj prezenta cazul tinerei de 16 ani, Giorgiana Negoiţă, care, după ce a dat naştere unui copil, se chinuia să-şi crească fiul neavând venituri financiare. Pentru a o ajuta să-şi întreţină totuşi copilul, Giorgiana locuia împreună cu sora şi cumnatul său, Ion Dorel. Numai că acesta din urmă, într-una din zile, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, a început să o ia la bătaie pe minoră.
Aflând aceste lucruri, primarul comunei Jupâneşti, Petre Guşiţă s-a autosesizat şi a anunţat poliţia care a venit la faţa locului. Împreună cu poliţistul din comună, edilul a dus-o pe tânără la Laboratorul de Medicină Legală din Târgu Jiu pentru a fi investigată de către medici. În urma controlului medical a reieşit că Giorgiana „prezintă leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu un corp dur”. Aceiaşi doctori au concluzionat că, din cauza acestor traumatisme, minora necesită circa o săptămână de îngrijiri medicale.
Vorbind despre acest conflict, primarul Guşiţă afirmă că lui Ion Dorel, cumnatul Giorgianei, i-a fost întocmit dosar penal pentru lovire urmând ca poliţia să înainteze cercetările în vederea judecării celui vinovat. De menţionat că bătăuşul, după cum declară edilul, a plecat de-acasă, fiind de negăsit.

IRINEL CEURANU

Balastări de drumuri la Peştişani

Administraţia locală de la Peştişani a demarat lucrările de balastare a drumurilor aflate pe raza comunei. Potrivit primarului Florin Pavel, de la bugetul local au fost alocaţi 350 de milioane de lei pentru remedierea gropilor din carosabil. Edilul-şef spune că, până în acest moment, un procent de 75 % din totalul căilor de acces din comună au fost balastate. Prin urmare, drumurile din satele Brădiceni, Hobiţa şi Peştişani au fost remediate în totalitate iar parţial cele din Boroşteni şi Frânceşti. „În totalitate am reuşit să remediem circa 20 de kilometri din drumurile comunale aparţinătoare Peştişaniului”, a mai precizat edilul Florin Pavel.

(I.C.)

Şi ei au dreptul să se bucure de Paşti !

Asociaţia „Vasiliada” din cadrul Protoieriei Târgu Jiu şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj s-au gândit că şi cei mai nefericiţi au dreptul să se bucure de Sfintele sărbători de Paşti. Pentru că numărul familiilor sărace este foarte mare, de cele mai multe ori ajutorul oferit de stat nu este suficient. Campania „Şi ei au dreptul să se bucure de Paşti!” are ca menire strângerea de haine, încălţăminte, alimente, dar şi bani pentru a le oferi celor nevoiaşi speranţa că ziua de mâine va fi mai bună. Pentru copiii săraci zilele sunt toate la fel, pline de lipsuri şi triste. Măcar o dată în an tristeţea din ochii lor se doreşte a fi înlocuită cu bucurie şi poate speranţa că viitorul va fi mai bun nu se va stinge. Pentru ei hainele noi şi cozonacul pe masă în ziua de Paşti echivalează cu venirea lui Moş Crăciun.
În acest sens, în faţa clădirii Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu Jiu va fi amplasat în data de 10 aprilie un cort unde cei cu dare de mână, dar şi cu o inimă mare pot lăsa ceea ce consideră ei că merită aceşti oameni. Constantin Preoteasa, directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, a declarat că „tot ceea ce se va strânge se va inventaria de Asociaţia «Vasiliada» şi bunurile vor fi împărţite înainte de Paşti cazurilor sociale din judeţ”. Parteneri media în această iniţiativă de suflet sunt cotidianul „IMPACT în Gorj”, cotidianul „Gorjeanul”, TV ACCES Târgu Jiu, Radio OMEGA şi săptămânalul „Informaţia Gorjului”.

(L.E.)

După doi ani de amânări,

La Motru au început lucrările
la strada Macului

Săptămâna aceasta s-a semnat contractul de lucrări între Consiliul Local al municipiului Motru şi firma craioveană SC Ancorad SRL, câştigătoarea licitaţiei proiectului „Modernizare strada Macului”. Firma constructoare are 99% capital francez, autorităţile motrene aşteptând o lucrare de calitate şi în aceeaşi timp durabilă. Pentru a obţine menţinerea acestui proiect, aprobat de autorităţile de resort încă din anul 2004, primarul Dorin Hanu a făcut numeroase diligenţe la ministere, unde a fost însoţit de senatorul Ilie Petrescu şi de senatorul de stat Ionel Manţog. După doi ani de aşteptări, strada cunoscută sub numele de „strada de centură”, care face legătura între municipiu şi DN 67, intră în sfârşit în reparaţie capitală. Vor fi amenajate canalizările pluviale (în totalitate) şi canalizarea menajeră zonală (parţial). Vor fi amenajate şapte parcări şi iluminatul stradal. Primăria municipiului Motru a scos la licitaţie şi dirigenţia de şantier, câştigată de ing. constructor Viorel Burciu.
Valoarea lucrării este de 570.771 euro, din care 90% fonduri PHARE şi 10% contribuţia Consiliului Local Motru. Circulaţia pe această stradă se va întrerupe în funcţie de stadiul lucrărilor, conform avizelor Poliţiei Rutiere, începând cu data deschiderii lucrărilor.

C. BUNILĂ

Deţinuţii craioveni, în vizită în Gorj

30 de deţinuţi ai Penitenciarului pentru Minori şi Tineri Craiova vor vizita în perioada 8-9 aprilie judeţul Gorjul. Ei vor vizita Ansamblul „Brâncuşi” din Târgu Jiu, Cheile Sohodolului, casele memoriale „Constantin Brâncuşi” şi „Ecaterina Teodoroiu” şi Mănăstirea Tismana. Deţinuţii vor fi cazaţi la Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Târgu Jiu. Excursia face parte dintr-un program de reintegrare socială a minorilor şi tinerilor ce se află în arest iniţiat de Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române, filiala Craiova.

(L.E.)

Grupurile sanitare ar trebui să fie curate precum nişte farmacii. Aşa „ar trebui” numai că proprietarii acestora preferă să tragă apa după prevederile legii şi trec cu vederea peste modul în care arată WC-urile. „Gândacul”, un simbol al mizeriei, va fi „steaua” acordată fiecărei toalete, arătând astfel gradul de educaţie al acelora care întreţin aceste grupuri sanitare.
Grupul sanitar de la parterul Spitalului Judeţean Târgu Jiu deserveşte zilnic sute de persoane. Însăşi unitatea sanitară, care are trebui să fie un exemplu, ignoră curăţenia. Aici nu există hârtie igienică iar robinetele de la chiuveta din antreu nu există. Aşadar, un om civilizat ce a fost educat să se spele pe mâini de fiecare dată când foloseşte WC-ul, dacă se află în grupul sanitar al Spitalului Judeţean din Târgu Jiu este nevoit să scuipe în palme ca să se spele.

1 gandac nesimţire crasă
2 gandaci ca în fundu' grădinii
3 gândaci lasă de dorit
4 gândaci acceptabil
5 gândaci modelul occidental şi în Gorj