Caralicea, liber !

Judecătorul Alin Nicolescu a dispus, ieri, respingerea cererii de emitere a mandatului de arestare solicitat de procurori pe numele lui Gheorghe Caralicea Mărculescu. Procurorii au precizat, imediat după aflarea veştii, că vor declara recurs împotriva sentinţei. „Se justifica arestarea. Caralicea reprezenta, în acest moment, un pericol social. Punerea sa în libertate încurcă anchetatorii. Există documente care pot fi distruse şi martori care pot fi intimidaţi”, a declarat prim-procurorul Emil Moţa, cel care a dispus reţinerea liderului PNG Gorj.
După ce a petrecut o noapte în arestul IJP Gorj, Caralicea a fost adus ieri la Parchet în jurul orei 9 dimineaţa, unde a fost audiat mai bine de patru ore. Transportul liberului PNG Gorj de la poliţie, la parchet şi apoi la judecătorie s-a făcut sub escorta mascaţilor. Directorul Departamentului de Pregătire şi Perfecţionare a Personalului Didactic (DPPPD) din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Gheorghe Caralicea Mărculescu a apărut ieri cu cătuşele la mâini în faţa ziariştilor. Foarte deschis şi comunicativ, deloc afectat, acesta s-a arătat impresionat şi chiar le-a mulţumit ziariştilor că au venit în număr atât de mare să îl vadă. Caralicea a fost audiat din nou, ieri, şi a fost confruntat cu directorul adjunct al DPPPD, Vasile Lupulescu, în privinţa eliberării certificatelor false de absolvire a cursului de formare în meseria de educator.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a precizat că, în final, din confruntarea dintre cei doi „au rezultat aceleaşi aspecte pentru care Gheorghe Caralicea a fost reţinut”. După audiere, Caralicea a fost prezentat instanţei cu propunerea de arestare preventivă pentru 29 de zile.

„Este o înscenare politică!”
La ieşirea din sediul parchetului, însoţit de mascaţi, Caralicea a ridicat mâinile încătuşate deasupra capului, dorind să arate că este o victimă a forţelor politice. De fapt, acestea au fost şi primele sale cuvinte, că totul este o înscenare şi că este nevinovat. Caralicea a mai spus că nu a avut nimic de-a face cu întocmirea certificatelor false, iar banii încasaţi pentru aceste certificate se regăsesc în contabilitatea universităţii. Înainte de a intra în sediul Palatului Justiţiei, Gheorghe Caralicea a mai făcut o declaraţie ziariştilor, precizând că este o înscenare politică, pusă la cale de partidul care a fost la putere până în 2004, dar şi de actuala putere, deoarece filiala Gorj a PNG urcase în sondaje de când acesta fusese numit preşedinte al filialei, iar poliţia este supusă celor care i-au pus în funcţii. Caralicea a răspuns ziariştilor, când i s-a spus să precizeze un nume dintre cei care i-au înscenat totul, tot cu o întrebare: „Ia gândiţi-vă, cui i-am cerut eu demisia?”, referindu-se la faptul că nu demult ceruse demisia preşedintelui Ion Călinoiu şi a întregului Consiliu Judeţean Gorj pentru gropile din drumurile Gorjului. Apărătorul lui Caralicea, avocatul Constantin Aninoiu, fost membru PUR, a precizat că va pleda pentru cercetarea clientului său în stare de libertate, deoarece nu se impune arestarea sa, mai ales că nu este vinovat de întocmirea acelor certificate false. Gheorghe Caralicea a avut, până la ora 17.00, cătuşele puse. Era ora când expirau cele 24 de ore ale ordonanţei de reţinere.

Nu reprezintă pericol social
Ajuns în faţa judecătorului Alin Nicolescu, avocatul lui Caralicea a cerut punerea în libertate a clientului său pe motiv că nu reprezintă un pericol social. În faţa instanţei, magistratul Nicolescu a cerut audierea martorilor Gheorghiţa Pomană de la Centrul de Studii Europene, cea care a strâns banii de la cursanţi şi n-a emit chitanţe şi Vasile Lupulescu. În jurul orei, 17, Alin Nicolescu a declarat închisă şedinţa de judecată şi a amânat pronunţarea pentru 30 de minute. La 17:45, judecătorul a dat verdictul: “Se respinge cererea de arestare formulată de Parchet”, fără să motiveze decizia. Urmează ca astăzi să fie date publicităţii şi motivele deciziei sale. Prim-procurorul Emil Moţa a declarat că imediat ce va vedea motivele instanţei de judecată va declara recurs.

GABRIELA MLADIN
ANA MARIA ILINCA

Cursul de formare în meseria de
educator, neavizat de MEC

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Emil Moţa, a declarat că Gheorghe Caralicea este acuzat de înşelăciune, pentru care este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea între 3 şi 15 ani, instigare la fals intelectual şi participaţie improprie la uz de fals (în sensul că i-a determinat pe cei care au obţinut certificatele să le folosească, ştiind că sunt false), toate în formă continuată. Emil Moţa mai spune că s-a încasat o taxă de 40 de dolari de la fiecare cursant, fără să existe o hotărâre a Senatului Universităţii şi fără ca acest curs de formare în meseria de educator să fie avizat de Ministerul Educaţiei. „Cursul a început în octombrie 2001, iar în aprilie 2004, aproape de final, l-a delegat pe directorul adjunct Lupulescu să obţină avizarea cursului, dar ministerul nu şi-a dat avizul, însă certificatele au fost întocmite şi banii au fost încasaţi”, a spus prim-procurorul. Anchetatorii au luat măsura reţinerii lui Caralicea, deoarece, spun ei, arhiva cu dosarele celor 72 de cursanţi nu se mai găseşte în arhiva universităţii, anumite acte importante pentru procurori fiind date de către Caralicea lui Lupulescu, în luna martie, de unde s-a concluzionat că acesta are acasă arhiva şi nu doreau ca dosarele să fie distruse. Certificatele au fost întocmite de Gheorghe Miss Badea, un subordonat al lui Caralicea, toate purtând acelaşi număr şi aceeaşi serie. Procurorii spun că mai există o generaţie de absolvenţi ai acestui curs, peste 200 de persoane, domiciliate în judeţul Dolj, poliţişti de la Serviciul Economic şi de la cel de Investigare a Fraudelor urmând să plece de luni la Craiova pentru a identifica şi aceşti cursanţi, dintre care, o parte, au fost la cursuri.

950 de studenţi, neînmatriculaţi
Prim-procurorul Emil Moţa a precizat că acest dosar a fost întocmit în baza unei sesizări a conducerii Universităţii „Constantin Brâncuşi”, din decembrie 2005, fiind cercetate mai multe fapte şi mai multe persoane. În afară de conducerea DPPPD, care nu putea încasa taxe, neavând personalitate juridică, ci doar casieria Rectoratului Universităţii, mai este cercetat şi Constantin Căruntu, fostul decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice, care a admis 950 de studenţi pe 350 de locuri, cât aprobase Ministerul Educaţiei. „Astfel, la ora actuală nu sunt doar cei 600 de studenţi admişi în plus, ci toţi 950 în situaţia neînmatriculării în anul şcolar 2005/2006, deoarece, fiind admişi în bloc, nu se ştie care dintre ei au fost admişi pe cele 350 de locuri şi care nu”, a precizat Emil Moţa.

ANA-MARIA ILINCA