Meşteşugurile populare încearcă să supravieţuiască în Gorj

În multe din comunele Gorjului se mai păstrează nealterate tradiţiile populare transmise din moşi strămoşi. Arta populară românească se remarcă în mod deosebit datorită numeroaselor meşteşuguri tradiţionale: ţesutul, prelucrarea artistică a lemnului, pictura icoanelor, încondeiatul ouălor, olăritul, confecţionarea măştilor populare. Aceste îndeletniciri casnice erau, practic, în urmă cu sute de ani, modul de viaţă al ţăranilor români, dar şi unicele surse de venituri. Meşteşugurile populare încearcă, astăzi, să supravieţuiască într-o lume în care adevărata lor valoare nu mai este recunoscută. Câţiva meşteri populari din Gorj, puţini la număr, fac tot posibilul ca munca lor să nu dispară, împărtăşind din secretele lor tinerilor interesaţi.

Toţi meşterii populari spun că se mulţumesc dacă măcar doi dintre ucenicii lor vor duce mai departe tradiţiile gorjeneşti. Ţesăturile şi cusăturile sunt cele mai răspândite. Chiar dacă se găsesc în toate zonele judeţului tot felul de „broderii”, asemănările între ele sunt puţine, fiecare ţesător păstrând o fărâmă din personalitatea oamenilor şi locurilor. De exemplu, la Peştişani, Tismana, Bălăneşti şi Polovragi covoarele olteneşti, scoarţele, carpetele şi costumele populare sunt la ele „acasă”. Meşterii de aici sunt angajaţi ai Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, înfiinţându-se secţii externe, iar elevii au un program bine stabilit pentru a nu uita cum au trăit bunicii lor.

Tradiţie păstrată din mamă-n fiică
Filomela Tiştere, din Tismana, realizează covoare olteneşti de mai bine de 20 de ani, secretele fiindu-i împărtăşite de mama sa, iar în familia ei toate femeile au învăţat să ţese la război. La Peştişani, în jur de 40 de fete învaţă tainele meseriei atât la războiul pe verticală numit gherghef cât şi la cel pe orizontală, cunoscut în toate zonele Gorjului. „Dacă peste ani, din cele 40 de fete măcar cinci vor stăpâni bine meşteşugul, o să fiu mulţumită şi împlinită”, spunea Ileana Tudorescu, instructorul secţiei de la Tismana.

Îndemânarea, secretul meşteşugurilor populare
Ţesătoarea din Polovragi Maria Dinoiu, o prezenţă obişnuită a târgurilor de artă populară din ţară, cunoscută şi peste hotare, a explicat că pentru a putea ţese e nevoie de multă îndemânare, talent şi dăruire pentru că în fiecare ţesătură sau costum popular este pusă o parte din sufletul celui care îl confecţionează. Ştergarele, cusăturile care „împodobesc” costumele populare din această zonă, covoarele şi scoarţele păstrează şi acum, după sute de ani, motivele şi tradiţiile neamului românesc.
„Am învăţat de la mama această meserie, iar ea de la bunica, pentru că la noi se păstrează şi acum obiceiul zestrei pentru fetele ce sunt de măritat, iar costumul popular, scoarţele şi covoarele fac parte din lada de zestre pe care fata o primeşte de la părinţi”, a spus Maria Dinoiu. Scoarţa sau carpeta, ţesută din lână, în diferite culori vesele, este cel mai des întâlnită pe pereţii interioarelor caselor de la ţară. Valentina Gheorghe, din Bălăneşti, încearcă să-i înveţe pe elevii săi să nu dea uitării tradiţiile şi să realizeze tot felul de carpete, cu diferite modele şi culori.

Războiul din lemn, cel mai des folosit
Ţăranii noştri nu dispuneau în urmă cu sute de ani de vopsele sintetice, ce acum se găsesc în comerţ, iar lâna procurată de la oi era doar în tonuri de galben, maro şi negru. Ei foloseau pentru a obţine diferite nuanţe tot felul de soiri de plante. Acum, după trecerea anilor, meşterii populari încearcă ca aceste practici să fie încă folosite şi nu închise undeva în trecut. „Urzicile, foile de ceapă, coaja de anin, bureţii galbeni fierţi dau culori plăcute lânii, care nu ies la spălat, fiind foarte rezistente”, a precizat meşterul Ileana Tudorescu. Femeia încearcă, în limitele posibilităţilor, ca şi elevele ei să cunoască aceste taine şi să profite de ele.
Pentru ca ţesăturile să fie identice cu cele făcute de bunici şi străbunici, un rol important îl joacă şi „războiul” folosit. Deşi de-a lungul timpului acesta a cunoscut diferite îmbunătăţiri, meşterii gorjeni se arată încântaţi tot de războiul din lemn, fără a avea metal cuprins în confecţionarea lui, aşezat pe orizontală pentru că oferă mai multe alternative. Chiar dacă ţesăturile seamănă între ele, fiecare ascunde o tehnică bine păstrată.

Modelul Brâncuşi
Mergând în satele din Gorj, porţile, uşile şi ferestrele aduc aminte de marele sculptor Constantin Brâncuşi, fiind sculptate cu diferite motive florale sau geometrice. Pe una din uliţele din Polovragi, ascuns parcă de privirile curioşilor, „se ascunde” atelierul meşterului în lemn Nicolae Grigorescu. Deşi e tânăr, iar prelucrarea lemnului nu a fost una dintre ocupaţiile familiei sale, acesta încearcă acum să nu uite că gorjeanul este caracterizat de sculptură. „Un bunic din partea mamei se ocupa de tâmplărie, dar meşteşugul l-am deprins în urmă cu zece ani, de la sculptorul Ion Pleşa, iar de atunci lucrez încontinuu”, a povestit Nicolae Grigorescu. În atelierul său învaţă să folosească dalta şi ciocanul 15 băieţi la care se alătură şi fiica acestuia. Icoanele în lemn masiv, troiţele şi obiectele de uz casnic au fost expuse în târgurile şi expoziţiile de gen ale Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu.
În incinta şcolii din Peştişani, meşterul Nicolae Văideanu încearcă să păstreze viu modelul Brâncuşi prin 33 de elevi, având în vedere că zona poartă amprenta sculptorului gorjean. „Începem cu motive geometrice simple şi flori, sculptate în lemn, apoi ajungem la obiecte mai greoaie furci, icoane, obiecte de uz casnic”, a spus Nicolae Văideanu. Tot din lemn sunt confecţionate şi fluierele pe care ciobanii le luau cu ei când mergeau cu oile la munte, de aici născându-se faimoasele doine. Ştefan Popescu, directorul adjunct al Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, confecţionează instrumente muzicale, dar pe lângă lemn mai foloseşte şi bambusul la realizarea naielor.

Olăritul, pe cale de dispariţie
„Olăritul este foarte slab la nivel de Gorj, doar în zona Glogova mai avem un meşter”, a precizat Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj. Ion Rătezeanu este singurul care mai realizează obiecte din lut, folosind mult cunoscuta roată a olarului. Acesta pregăteşte şi câţiva copii pentru a duce mai departe ce o dată era o îndeletnicire obişnuită a ţăranilor.
Ion Cepoi a declarat că, din păcate, meşteşugurile populare nu sunt transmise foarte bine din generaţie în generaţie. Chiar dacă sunt câţiva gorjeni care luptă ca acestea să nu fie închise cu lacătul într-un cufăr şi aruncat într-un colţ întunecos, nu este însă suficient.

60 de meşteri populari, în Gorj
În prezent au fost luaţi în evidenţa Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj 60 de meşteri, dar numărul lor este mult mai mare. „Nu se pregătesc elevi în acest sens, pentru că noi, instituţiile de cultură, nu putem acorda suportul financiar necesar”, a spus Cepoi. În ceea ce priveşte tinerii, aceştia se detaşează de tradiţii, adoptând stilul occidental de viaţă.

LOREDANA ECOVIŢĂ

Aproximativ 150 de poliţişti pentru 3.500-4.000 de rromi

Măsuri de securitate sporite
pentru Ziua Rromilor

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Gorj, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj şi reprezentaţii rromilor din Gorj s-au întâlnit ieri pentru a discuta atât probleme legate de infracţionalitatea rromilor şi colaborarea cu poliţia de proximitate, dar şi probleme de organizare privind manifestările de sâmbătă, 8 aprilie 2006, cu ocazia Zilei Rromilor.
Purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj, inspector Daniel Tică, a precizat că pentru asigurarea liniştii şi ordinii publice la Ziua Rromilor vor fi mobilizaţi aproximativ 150 de poliţişti, de la Ordine publică şi Poliţia rutieră, la care se vor adăuga şi şefii posturilor de poliţie şi adjuncţii acestora, din comunele din care şi-au anunţat venirea la Târgu Jiu grupuri de rromi. La păstrarea ordinii şi liniştii publice vor mai contribui şi Poliţia Comunitară Târgu Jiu şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Gorj.
La întâlnirea de ieri au participat comisar şef Ion Voinescu, prim-adjunctul inspectorului şef al IPJ Gorj, comisar Mihai Birău, şeful Poliţiei municipiului Târgu Jiu, comisar şef Ion Picu, şeful Poliţiei rutiere, poliţişti de proximitate, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Gorj, Vasile Tâlvescu şi liderii rromilor: Nelu Pavel, Ninel Potârcă şi alţi liderii locali. Rromilor li s-a explicat importanţa faptului că pot preveni evenimente nefericite aceia care au autoturisme, prin reducerea vitezei, evitarea consumului de alcool la volan sau folosirea centurii de siguranţă, iar poliţiştii de proximitate le-au împărţit rromilor pliante pentru a cunoaşte ce trebuie să facă să intre în legalitate privind actele de identitate. Rromii au promis poliţiştilor că nu o să ridice probleme, că o să facă spectacol şi nu se vor da în spectacol.

(A.M.I.)

Măcar atât !

Vom avea abator de păsări
modernizat cu ajutorul SAPARD

Puţinele lucruri bune care se mai întâmplă pe meleagurile judeţului sunt destul de bine ascunse de ochii şi urechile curioşilor. Întâmplare a făcut ca ieri să aflăm că cea mai mare fermă de păsări din Gorj îşi modernizează abatorul cu ajutorul programului SAPARD. Sumele investite aici sunt un mizilic pe alte plaiuri, dar reprezintă o şansă nesperată pentru un judeţ sărac şi aflat în situaţia de a rămâne anii trecuţi fără respectiva fermă de păsări.
Florin Ninu, şeful Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, a anunţat că fosta Avicola are în derulare un proiect de 3 milioane de euro contribuţie SAPARD, firma investind în modernizarea abatorului tot atât de mult. Până acum doar o fabrică de lapte din Novaci a beneficiat de un fond SAPARD pentru a se moderniza, dar suma investită a fost mult mai mică. Proiectul de la Avicola ar urma să fie gata în toamnă, abatorul atingând standardele europene impuse o dată cu aderarea la Uniune, în condiţiile în care în judeţ majoritatea carmangeriilor au sau vor avea lacătul pe uşă pentru că nu corespund normelor occidentale.
Ninu a menţionat că la nivelul judeţului sunt în derulare 57 de proiecte cu finanţare SAPARD, valoarea fondurilor alocate fiind de 9,3 milioane euro. Câteva cabane turistice sunt realizate la Rânca tot pe fonduri SAPARD, nu mai puţin de 18 apicultori din judeţ primind şi ei o jumătate de milion de euro pentru a-şi moderniza afacerile cu albine şi miere.

GIGI CIUNCANU

Se caută sponsori pentru olimpici

Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj caută sponsori pentru a-i recompensa pe profesorii pensionari şi pe elevii care au obţinut rezultate bune la olimpiadele naţionale. Peste trei miliarde de lei ar fi necesare pentru dascălii care au slujit o viaţă întreagă Învăţământul, dar şi pentru premierea olimpicilor.
Inspectorul şcolar general Liviu Andrei a făcut apel la sponsori şi a obţinut deja promisiuni din partea firmelor Artego şi Succes. Andrei intenţionează să organizeze o masă festivă pentru aproximativ 600 de profesori pensionari şi doreşte să le poată oferi olimpicilor, pe lângă premii în bani, şi excursii în străinătate. Dacă nu va face rost de aceşti bani, şeful Învăţământului din Gorj are şi „un plan” de rezervă: o petrecere cu mai puţin fast pentru dascălii pensionari şi excursii în ţară pentru olimpici. Pentru a pune în practică acest plan, Andrei va avea nevoie de 1,3 miliarde lei, o sumă deloc uşor de strâns. Directorul de resurse umane din cadrul Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia, Cosmin Popescu, a promis că va încerca să convingă firmele partenere ale SNLO să sprijine această acţiune.

IRINA IRINOIU

Poliţia Comunitară Târgu Jiu -
beneficiarul amenzilor aplicate

Poliţia Comunitară Târgu Jiu a fost abilitată de către Consiliul Local Târgu Jiu nu numai să încaseze amenzile contravenţionale aplicate de poliţiştii comunitari, cu excepţia celor privind circulaţia pe drumurile publice, dar să şi folosească 75% din aceste venituri pentru cheltuieli proprii, diferenţa urmând a se constitui venit la bugetul local.
Ion Tudor, şeful Poliţiei Comunitare Târgu Jiu, şi-a motivat solicitarea făcută Consiliului Local Târgu Jiu prin faptul că activitatea instituţiei trebuie eficientizată, atât în ceea ce priveşte ordinea şi liniştea publică, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului, cât şi în ceea ce priveşte prevenirea criminalităţii stradale, „pentru a nu se perpetua faptele infracţionale care pun în pericol viaţa şi integritatea persoanei, avutul public şi privat şi drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor”.
Florin Urdea, directorul adjunct al Poliţiei Comunitare Târgu Jiu a precizat că luna trecută, în medie, subordonaţii săi au aplicat amenzi contravenţionale în valoare de 200 de milioane de lei vechi, contravenienţii putând, de-acum încolo, achita amenda ori la poliţistul comunitar ori să fie trecut în debit cu aceasta. Directorul adjunct a spus că banii care le vor reveni din amenzile aplicate vor fi folosiţi pentru echipamente, pentru dotarea cu mijloace specifice, maşini şi întreţinerea lor etc. Florin Urdea a precizat că sunt mulţumiţi de fondurile alocate până acum de Consiliul Local Târgu Jiu, dar este loc şi de mai bine.

ANA-MARIA ILINCA

Contract de concesiune, călcat în picioare

De 12 ani, Primăria Motru a concesionat reţeaua de canalizare a localităţii firmei SC Rezoprest SA, firmă rezultată prin privatizarea fostei regii de gospodărire locală. Contractul, plin de vicii, a făcut mereu obiectul contestaţiilor şi proceselor, unele înaintate chiar de autorităţi. Nu o dată, Direcţia Publică a făcut lucrări la reţea, decolmatând-o, extinzând-o, pentru a scoate apa de sub blocuri.
Conform contractului de concesiune, SC Rezoprest SA Motru, pentru a administra reţeaua de canalizare, are la rândul ei contracte încheiate cu asociaţiile de proprietari şi agenţii economici. Din aceste contracte, SC Rezoprest SA încasează bani cu nemiluita, dar nu plăteşte încă nici un leu primăriei. În plus, toate capacele de fontă la vedere, de la gurile de canal, au dispărut, punând în pericol securitatea cetăţenilor, a copiilor şi chiar a autoturismelor, care circulă pe străzile de unde au fost furate capacele.
Viceprimarul Tudor Dobrică şi Direcţia Publică au confecţionat peste 70 de capace de canal din ciment, însă aceste cheltuieli trebuie justificate. Reacţia SC Rezoprest SA este una pasivă deşi, din acest contract excelent pentru ea, a câştigat destul, primăria fiind păgubită întotdeauna. Din păcate, această instituţie n-a putut anula în instanţă un contract valabil încă.

C. BUNILĂ

Trei campusuri şcolare în Gorj

În judeţul Gorj se vor înfiinţa trei campusuri şcolare în Târgu Jiu, Ţicleni şi Turceni. Programul, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, presupune reabilitarea şi extinderea internatelor şi cantinelor şcolare, precum şi alte modernizări. Dumitru Dădălău, directorul Colegiului Naţional Tehnologic Mătăsari, i-a reproşat inspectorului şcolar Liviu Andrei că această unitate de învăţământ nu a intrat în vederile Inspectoratului pentru amenajarea unui astfel de campus. Mătăsari este singura localitate unde au fost comasate trei şcoli, iar Colegiul Naţional Tehnologic are peste 2.000 de elevi.

CORINA POPA

Samavolnicii

Mare este lumea asta, mare este măgăria,
Mare e incompetenţa, mare este şi prostia!
Constatând că cei aleşi, spurcă legea mizerabil
Te cuprinde-un sentiment repulsiv şi regretabil…
Se observă cum un virus al prostiei şi-al sfidării
Infestează până-n oase cam pe toţi consilierii.
Unii-şi trag la celulare, alţii trândăvesc „legal”,
Unii hoinăresc aiurea, alţii zac printr-un local…
Alţii înfigându-şi colţii, trag de moarte dintr-o halcă
Alţii tâmpi şi samavolnici constituţia o-ncalcă
Uneori tâmpind şi şeful, din prostia lor cu carul,
Inerent se înţelege, infestează şi primarul:

Aleşii din Rovinari, sfidând legea grosolan
Au demis viceprimarul, prin tertipuri de maidan.
Legea ţării dă dreptate lui nea' Mitică Iordache,
Dar o gaşcă dintre-aleşi, prinşi de boala lu' Calache,
Dau cu picioarele-n lege, o trântesc de toţi pereţii,
Ignorând orice bun-simţ, ignorând vocea dreptăţii!
-Dragi pompieri din consiliu, care legea o-ncălcaţi
Vedeţi că vine şi timpul socoteală să mai daţi.
Mai uşchiţi-vă pe-afar' cu mătura şi-un făraş,
Să mai strângeţi din hârtii la intrarea în oraş.
Duceţi-vă mai pe margini, printre gheene de gunoi
Dar s-aveţi mască de gaze, că va fi nasol de voi!

NELU POCHEA