La limita supravieţuirii !

Ambulanţa Gorj, la un pas de colaps

• Salvările nu mai au benzină decât pentru trei zile
• Spitalul judeţean are o datorie de 3 miliarde lei către Ambulanţă
•„E Salvarea judeţului, nu a lu' tata”, spune supărat directorul Ambulanţei, dr. Nicolae Şerban
• Direcţia de Sănătate Publică Gorj nu a reuşit să medieze conflictul dintre Ambulanţă şi spitalul judeţean

Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj riscă să-şi închidă porţile. Având bani de încasat atât de la Spitalul judeţean cât şi de la Casa de Sănătate, Ambulanţa este în prag de a intra în colaps financiar. Din cei 4,1 miliarde de lei pe care îi primeşte lunar de la Casa de Asigurări de Sănătate, Ambulanţa nu reuşeşte decât să achite salariile angajaţilor în sumă de 3,2 miliarde lei, iar restul de bani sunt folosiţi pentru asigurarea combustibilului pentru autosanitare.

Curse cu o ambulanţă veche de 21 de ani

Ţinând cont de vechimea celor mai multe dintre ambulanţe, dar şi de deplasările numeroase la solicitări, frecvenţa cu care apar defecţiunile este uşor de imaginat. Când vorbeşte despre repararea maşinilor defecte, în mod absolut normal şi firesc, directorul Şerban raportează totul la bani. Cele mai multe probleme apar, evident, la maşinile vechi, pentru repararea cărora se cheltuiesc cei mai mulţi bani. Din cele 62 de maşini cât numără parcul auto al SJA Gorj, o autosanitară TV, primită în 1985 de la Armată, face curse către Spitalul din Dobriţa. „Drumul spre Spitalul Dobriţa ne omoară. Deşi TV-ul acesta arată ca dracu, maşina asta este singura care urcă către sanatoriu”, spune şeful Ambulanţei Gorj.

„Nu-mi rămân bani nici pentru un rulou de hârtie igienică”, afirmă directorul Serviciului de Ambulanţă Gorj. Lipsa banilor atrage după sine numeroase probleme care nu-şi găsesc rezolvarea.

Spitalul judeţean, rău-platnic
Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SJA) Gorj are de încasat 3 miliarde de lei vechi pentru serviciile pe care le-a prestat către spitalul judeţean în 2005. În urma unor numeroase controale, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj a recunoscut oficial datoriile de 3 miliarde de lei vechi pe care spitalul judeţean le are faţă de Staţia de Ambulanţă. Practic, este vorba de cursele efectuate de Ambulanţă la diverse clinci universitare din ţară, solicitările pentru transportul bolnavilor venind din partea medicilor de la spitalul judeţean. Reprezentanţii CJAS Gorj au anunţat că din cele 411 curse făcute între aprilie şi decembrie 2005 de ambulanţe, doar 16 nu aparţin spitalului judeţean. Deşi a fost nevoie de o mulţime de controale pentru ca facturile de trei miliarde de lei să fie, într-un final, admise pentru a fi decontate, Serviciul de Ambulanţă Gorj nu a văzut nici un leu, până în prezent. Spitalul spune că nu are bani, Ambulanţa susţine că nu mai are fonduri pentru a supravieţui, iar Direcţia de Sănătate Publică Gorj ridică neputincioasă din umeri.

„Cimitirul” de fier vechi

Din cele 15 autosanitare casate, care se află trase pe dreapta lângă sediul instituţiei, 2-3 maşini vor fi date către şcolile de şoferi şi mecanici din Târgu Jiu. „Nu mai avem ce face cu aceste maşini. Restul le vom da la fier vechi, iar două sau trei salvări le vom oferi elevilor care învaţă la şcolile de şoferi şi mecanici din municipiu. De şofat nu au cum, dar pot studia pe ele, să dezmembreze un motor şi să-l analizeze”, conchide Şerban.

Trebuie menţionat că Spitalul Judeţean Gorj nu a plătit nici un leu pentru cursele efectuate de ambulanţă în acest an. „Ce să mai spun? Cred că este vorba de rea-voinţă, că astfel nu-mi explic”, susţine Nicolae Şerban, care declară că în 2005 a efectuat cursele în ţară mai mult din considerente omeneşti, pentru că, în condiţiile în care banii nu i-au fost plătiţi, el ar fi trebuit să nu mai permită de mult timp ambulanţelor să plece de la Târgu Jiu spre diverse clinici universitare.

Fără combustibil
Cu banii nerecuperaţi, Ambulanţa gorjeană riscă să îşi înceteze activitatea. Directorul SJA Gorj, dr. Nicolae Şerban, susţine că nu mai are benzină pentru salvări decât pentru trei zile. „Nu ştiu ce să mă mai fac ca să supravieţuiesc. Pe 12 aprilie se împlineşte un an de când sunt director şi nu am primit nici un leu pentru aceste curse. Ca manager m-au nenorocit, nu pot mişca mai nimic pentru a rezolva problemele Ambulanţei”, explică directorul Nicolae Şerban, nemulţumit că această situaţie trenează în defavoarea unităţii sale. În aceste condiţii, doctorul Şerban speră ca măcar Casa de Asigurări de Sănătate să-i plătească banii pentru transportul persoanelor care au nevoie de dializă. Suma care s-ar aduna i-ar permite lui Şerban să nu închidă porţile instituţiei.

Hârb de ambulanţă, la Motru

La substaţia de la Motru există o singură ambulanţă pe tură, cea de-a doua salvare trebuind să transporte persoanele ce au nevoie de dializă. Având de efectuat ieri o cursă de la Ciuperceni la Târgu Jiu pentru a transporta un bătrân bolnav de ciroză hepatică, ambulanţa motreană „a picat” când a ajuns în municipiu. „Trebuie să o reparăm de fiecare dată când ajungem la Târgu Jiu. Ajungem repede la spital, dar trebuie să stăm câteva ore în curtea Ambulanţei pentru a o repara”, spunea, ieri, şoferul de pe această ambulanţă.

„În fiecare zi, pe o tură, transportăm între 10 şi 15 bolnavi care au nevoie de dializă, în condiţiile în care în trei ture se efectuează aceste curse. De la începutul anului şi până-n prezent nu am primit bani pentru aceste curse efectuate. Suntem, cred, singurul judeţ din ţară care are serviciul de dializă integral privatizat. Casa Judeţeană spune că nu are prevăzuţi, prin filă de buget, bani pentru dializă, aşa încât am ajuns în situaţia de a nu şti de la cine să luăm aceşti bani, mai ales că este vorba de aproximativ 1,5 miliarde lei/lunar”.
Şefa Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj, Speranţa Vână, dă asigurări că Ambulanţa îşi va primi în timp util banii pentru a putea să-şi continue activitatea. „Noi am primit acum 8,1 miliarde de lei pentru Ambulanţă. Banii sunt cu destinaţie specială pentru dializaţi. Îi vom repartiza lunar până la sfârşitul anului. Nu vor fi probleme cu oprirea staţiei, pentru că prima sumă o vom da în această săptămână”.

Lipsa de bani, scuza DSP-ului
Pentru „a rezolva” situaţia existentă, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Gorj a considerat că cel mai bun mod este acela de a trimite tot felul de controale pe capul directorului de la Ambulanţă. „Am cerut ajutorul DSP pentru a media conflictul existent între Ambulanţă şi spitalul judeţean, dar fără nici o rezolvare, de parcă Salvarea e a lu ' tata, nu a judeţului ”, spune Şerban. În replică, directorul DSP Gorj, Aristică Moroşanu, afirmă că lipsa banilor face ca spitalul judeţean să nu-şi onoreze restanţele către SJA Gorj. „Spitalul nu are de unde să dea atâţia bani. Au fost discuţii ca cei doi directori să negocieze posibilităţile de plată şi să ajungă la o înţelegere. De dat ii va da aceşti bani, dar eşalonat. Toate spitalele din Gorj au probleme şi toate înregistrează datorii, numai spitalul judeţean având datorii de peste 60 de miliarde lei”, susţine Moroşanu.

Ambulanţe doar cu şoferi, fără asistenţi şi medici

Nicolae Şerban spune că pe ambulanţele care aparţin centrelor de sănătate Târgu Logreşti, Căpreni, Mătăsari şi Tismana nu este nici un asistent medical care să acorde primul ajutor, conducătorul auto fiind cel care intervine in situaţiile de urgenţă.

Una peste alta, mai cu cârpeli, mai cu nervi tocaţi, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Gorj supravieţuieşte la limită. „Am ajuns să fiu doctorul cârpelilor. Nu avem bani să reparăm sediul în care ne plouă de fiecare dată când afară e o ploaie mai puternică. Mi s-a umflat tocul de la uşa de la intrare, încât trebuie să împingeţi mai cu putere pentru că s-ar putea să credeţi că uşa este închisă ”, concluzionează dr. Nicolae Şerban, acesta reuşind totuşi să acrediteze Staţia de Salvare.

IRINA IRINOIU

S-au terminat banii !

Adio reţete gratuite până luna viitoare

Gorjenii care s-au îmbolnăvit în primele zile ale acestei luni se pot considera norocoşi pentru că au avut ocazia să apuce să le fie onorate reţetele gratuite şi compensate. Cei care se vor îmbolnăvi de acum încolo trebuie să se caute bine în buzunare pentru că banii pentru reţetele respective s-au cam terminat. Aprilie este de abia la început, însă fondurile alocate farmaciilor s-au consumat extrem de repede, mai ales că o viroză puternică s-a manifestat începând cu sfârşitul lui martie în judeţ.
Ieri la prânz nouă din cele 29 de farmacii din municipiul Târgu Jiu nu mai aveau fonduri şi, în consecinţă, nu mai onorau reţete. Situaţia nu era mai roză nici la celelalte unităţi, de mâine cel mai probabil fiind de aşteptat ca banii să se termine şi aici, după care, pentru bolnavul de rând începe coşmarul. Vor urma trei săptămâni în care nici o farmacie nu va mai onora reţete, lucru care nu se întâmpla până acum. Din aprilie sistemul de onorare a fost schimbat, farmaciile având posibilitatea să îşi epuizeze toate întregul plafon la începutul lunii, lucru care s-a şi întâmplat.
Şefa Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate Gorj, Speranţa Vână, spune că lunar sunt cheltuite 16 miliarde de lei vechi pentru plata reţetelor gratuite şi compensate. Oricât de mare ar părea suma, banii nu ajung decât pentru o mică parte din nevoile populaţiei. „Am cerut Casei Naţionale o suplimentare de buget cu 54 de miliarde de lei vechi până la sfârşitul anului. Dacă suma ni se aprobă, lunar am putea onora reţete de încă 6 miliarde, dar, deocamdată, suntem în aşteptarea unui răspuns”, menţionează Vână.

GIGI CIUNCANU

Ajutor de Paşte pentru pensionari

Pensionarii cu venituri mici vor primi un ajutor financiar din partea statului pentru Sărbătorile de Paşte. 2.400.000 de pensionari vor beneficia de sprijinul bănesc, care înseamnă un efort financiar de la buget de peste 1000 de miliarde. Pe de altă parte, şeful Guvernului a anunţat că săptămâna viitoare ar putea decide o nouă majorare a pensiilor.
Pensionarii care au o pensie mai mică de 2 milioane de lei vor primi un ajutor financiar în valoare de 500 de mii de lei de la Guvern. Cei care au venituri cuprinse între 2 milioane şi 3 milioane 50 de mii de lei vor primi 400 de mii de lei pentru Paşte. Aceşti bani vor fi acordaţi doar în luna aprilie. Pe termen lung însă, Guvernul pregăteşte o majorare a pensiilor pentru toate categoriile de pensionari.

(R.T.)

Note mici la simularea Bac-ului

Simularea bacalaureatului la limba şi literatura română s-a dovedit a fi o probă foarte grea pentru absolvenţii de liceu. La nivelul judeţului Gorj, procentul de promovabilitate este de doar 49,81%, unul destul de mic şi sub aşteptări. Din cei 3648 de elevi înscrişi, doar 3172 liceeni au participat la simularea Bacalaureatului. „Elevii nu au luat în serios acest examen de simulare. L-au tratat cu superficialitate, mai ales că nu a fost vorba de examenul propriu-zis”, a declarat Gheorghe Gămăneci, inspector şcolar adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Gorj. Din acest motiv, foarte mulţi tineri au fost luaţi prin surprindere de formularea şi modul de redactare al subiectelor, deoarece şi de această dată s-a pus accentul pe creativitate.
Numărul elevilor de clasa a XII, forma de învăţământ zi, este de 3351, iar cei de clasa a XIII, învăţământ la distanţă şi fără frecvenţă, sunt în număr de 878.

CORINA POPA