Parcul Industrial Gorj, sperietoare
pentru investitorii străini

Mii de oameni îşi câştigau existenţa, pe vremea regimului ceauşist, în locul în care astăzi funcţionează Parcul Industrial Gorj din Bumbeşti-Jiu. Tot astăzi şi tot în acelaşi loc mai muncesc însă doar aproape 200 de persoane. Investitorii au fugit de acest parc precum dracu' de tămâie iar străinii aşteptaţi să plaseze banii în această zonă au venit doar ca să aibă de unde să se întoarcă. Mai bine de 35 mii de hectare de construcţii zac părăsite iar în acelaşi timp o suprafaţă de teren de peste 18 mii de hectare este neutilizată. În ciuda facilităţilor oferite de Parcul Industrial, investitorii nu se înghesuie, Parcul e încă o enigmă pentru foarte mulţi iar în tot acest timp şomajul în zonă este în continuă creştere.

Parcul Industrial din Gorj - în coada rentabilităţii
Ideea constituirii parcurilor industriale a avut la bază crearea de noi locuri de muncă în zonele unde industria era la pământ. Astfel, cu preponderenţă în regiunile monoindustriale, o parte din cele 60 de parcuri industriale existente la nivelul ţării aduc venituri considerabile şi atrag investitori. Vorbind despre acest aspect, directorul general al Parcului Industrial Gorj din Bumbeşti-Jiu, Marius Vlaicu, spune că, de pildă, „toată capacitatea Parcului Industrial de la Braşov este folosită iar alţi 50 de investitori aşteaptă la poartă”.
Nu acelaşi lucru se întâmplă însă şi la Gorj. Aici funcţionează doar zece mici societăţi, numărul minim de salariaţi fiind de doi iar maximul de angajaţi este de 30. Nici una dintre aceste firme nu are capital străin, majoritatea investitorilor fiind domiciliaţi în Gorj. Deşi funcţionează din anul 2003, administraţia acestei rezervaţii industriale nu a reuşit atragerea investitorilor. Graţie celor câteva firme care funcţionează aici, Parcul Industrial reuşeşte să supravieţuiască din banii obţinuţi ca urmare a chiriilor. Asta face ca acest Parc să fie, după cum însuşi actualul director o recunoaşte, „pe ultimul loc din ţară”.

Promovare fără succes
Tocmai pentru a fi prezenţi în toate domeniile şi pe toate fronturile, directorul Marius Vlaicu afirmă că Parcul Industrial Gorj din Bumbeşti-Jiu face parte din Asociaţia Parcurilor Industriale la nivel naţional. De asemenea, există încheiat şi un protocol cu Agenţia Română pentru Investiţii Străine, o structură guvernamentală ce are drept scop facilitarea relaţiilor cu partenerii străini. Totodată, Vlaicu mai spune că „s-a luptat” pentru promovare, realizând un site pe internet şi un CD de prezentare a sectorului pe care-l administrează.
Trebuie spus că, investitorii care îşi deschid afaceri în cadrul acestui Parc au o multitudine de avantaje şi facilităţi. Pe lângă disponibilitatea utilităţilor (apă curentă, energie, canalizare, telefonie), societăţile comerciale mai beneficiază, în funcţie de suma investită, de scutire la plata impozitului pe clădiri, pe teren, scutire de la plata taxelor vamale pentru importurile tehnologice, acordarea de credite, scutirea de la plata TVA la importurile de maşini industriale şi materii prime. Cu toate astea, Parcul Industrial nu atrage însă pe nimeni, clădirile sunt părăsite iar întreg parcul arată ca o Sahară în care „oazele”, clădirile de mii de metri pătraţi, nu aduc nici un profit.

Investitorii renunţă
Chiar ieri, din biroul său, directorul Marius Vlaicu explica unui investitor german care este modalitatea prin care poate renunţa la iniţiativa sa de a investi în Parcul Industrial de la Bumbeşti-Jiu. „E un investitor din Germania care vrea să renunţe la spaţiul pe care tocmai îl solicitase, spunând că din motive obiective este constrâns să facă acest lucru”, declară Vlaicu. La fel ca şi „germanul” au mai procedat şi un francez dar şi un grup de sârbi. Toţi străinii au fugit tocmai de locul în care au cea mai mică chirie din ţară, adică de 0,4 euro/metru pătrat pe lună spre deosebire de Parcul Industrial de la Braşov unde chiria este de 2 euro/metru pătrat.
În opinia lui Marius Vlaicu, lipsa investitorilor are mai multe cauze. „Forţa de muncă existentă în această zonă nu are dezvoltat cultul muncii, oamenii fiind învăţaţi pe principiul timpul trece, leafa merge. În acelaşi timp, imaginea Gorjului în ţară nu este una pozitivă dar şi lipsa de implicare a Consiliului Judeţean care nu şi-a adus nici un aport financiar aşa cum s-a întâmplat în cazul altor parcuri industriale din ţară sunt câteva din motivele pentru care suntem în stadiul actual”, consideră directorul general al Parcului Industrial Gorj de la Bumbeşti-Jiu.

Speranţe şi investitori rătăciţi
Există un proiect ce urmează a fi aplicat în anii viitori care prevede investirea a cinci milioane de euro în reabilitarea Parcului Industrial Gorj, program la care, spune directorul de aici, Consiliul Judeţean Gorj va contribui cu o sumă de 500 mii de euro. Numai că apare o altă dilemă. „Dacă sunt investiţi o mulţime de bani şi totuşi Parcul rămâne nerentabil?! În această situaţie se pune întrebarea, e oportună această investiţie?!”, se întreabă Vlaicu dat fiind faptul că, de când a fost dat în funcţiune, Parcul Industrial nu a devenit un centru profitabil de afaceri.
În ceea ce-i priveşte pe actualii investitori, aceştia se declară mulţumiţi de condiţiile pe care le au. De exemplu, Nicolae Avramescu şi-a deschis o croitorie în sistem lohn pe o suprafaţă de 600 metri pătraţi şi are 23 de angajaţi. „Avantajul îl reprezintă chiria foarte mică şi condiţiile foarte bune. Trebuie ţinut însă cont de mâna de lucru care lasă de dorit deoarece când trebuie să muncească la normă şi să fie plătiţi în consecinţă, oamenilor nu le convine acest sistem care de altfel este folosit şi în Occident”, opinează patronul Avramescu.
Conchizând, Parcul Industrial Gorj are în dotare hale de lucru, teren, toate în condiţii mai mult decât avantajoase şi e situat în apropierea municipiului Târgu Jiu. Cu toate astea, investitorii preferă să aleagă parcurile industriale din Timişoara şi alte mari oraşe, gorjenilor rămânându-le doar să privească la oamenii cu bani care preferă să-şi dezvolte afacerile într-un cu totul alt loc decât la Gorj. Lipsa investiţiilor, a productivităţii dar şi a dezbaterilor pe tema eficienţei Parcului Industrial Gorj vor transforma însă acest loc într-un cimitir al fiarelor, un adevărat Parc al plângerii în care vom plânge unii pe umerii altora în timp ce maţele fiecăruia vor ghiorţăi de foame…

IRINEL CEURANU

În dosarul privind luarea de mită,

Expertiză financiar-contabilă refuzată preşedintei ATCOM

Preşedinta ATCOM Gorj, Jenica Pavel, prinsă în flagrant luând mită, arestată preventiv şi apoi cercetată în stare de libertate din motive medicale, a solicitat instanţei efectuarea unei expertize financiar-contabile pentru a-şi dovedi nevinovăţia. Instanţa a respins însă cererea apărătorilor acesteia, deoarece obiectivele cerute pentru a fi cercetate de experţi erau deja în materialul probator strâns de procurori – unele, iar altele nu constituiau obiectul cauzei. Directorul BRD Rovinari a fost avertizat, sub sancţiunea amenzii, să răspundă solicitării avocaţilor Jenicăi Pavel.

Preşedinta ATCOM Gorj a fost reţinută în seara zilei de 21 septembrie 2005, în urma unui flagrant şi a primit a doua zi mandat de arestare preventivă pentru 15 zile. Jenica Pavel a cerut 250 de milioane pentru a-i reface un contract de adjudecare a spaţiului în care denunţătorul Vodiţă Liţă avea un bar în Rovinari, deoarece acesta nu putuse plăti la timp banii pentru cumpărarea spaţiului, iar acum era presat de preşedinta ATCOM Gorj să facă rost de bani, din care o parte i s-ar fi cuvenit ei.
Denunţătorul, administrator al unei societăţi comerciale, i-a oferit Jenicăi Pavel numai 100 de milioane de lei, deoarece atât au putut face rost anchetatorii, pentru organizarea flagrantului. Preşedinta ATCOM Gorj a luat aceşti bani şi imediat a fost „săltată” de anchetatori.
Jenica Pavel a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, dar aceasta nu a recunoscut că banii ar fi reprezentat mită, ci că ar fi fost un împrumut pe care i-l dăduse denunţătorului şi care trebuia să îl primească înapoi. Aceasta a mai cerut însă bani pentru diverse favoruri şi altor persoane. Poliţiştii de la Serviciul Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Gorj au definitivat anul trecut un alt dosar penal pentru luare de mită şi abuz în serviciu pe numele acesteia, stabilind că a mai pretins şi alte sume, de la alte persoane. Suma de 300.000.000 lei vechi a fost solicitată de Jenica Pavel lui Ovidiu Budică, administrator al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, pentru a-l favoriza pe acesta la cumpărarea unui alt spaţiu comercial al ATCOM Gorj, în oraşul Rovinari.

Martorii nu au ajutat-o
În dosarul care se află în prezent pe rolul Tribunalului Gorj, aceasta este cercetată în stare de libertate, din motive medicale şi, în apărarea sa, a solicitat proba cu martori şi efectuarea unei expertize financiar-contabile. Martorii prezentaţi în apărarea sa, două preşedinte ale unor unităţi cooperatiste gorjene, nu au declarat nimic important din care să se desprindă faptul că aceasta nu ar fi luat mită. Una dintre martore a declarat că în ziua în care a avut loc flagrantul fusese în vizită la Jenica Pavel şi aceasta îi spusese că aşteaptă pe cineva să îi aducă nişte bani, dar nu a precizat despre ce este vorba. Martora ştia că ATCOM avea datorii şi că scosese la vânzare un spaţiu din Rovinari şi a presupus că despre acest lucru este vorba. Preşedinta COOP ARTIN SCM Târgu Jiu a spus că unitatea sa îi vânduse ATCOM-ului un spaţiu în Târgu Jiu, în valoare de 478 de milioane lei vechi şi o presa pe Jenica Pavel să îi achite contravaloarea, motiv pentru a fost vândută şi maşina ATCOM-ului.
Denunţătorul Vodiţă Liţă a depus şi el mărturie, apărătorul Jenicăi Pavel încercând să îl discrediteze pe acesta pe motiv că s-a angajat să cumpere spaţiul, deşi nu avea posibilitatea financiară să o facă. Preşedintele şedinţei a decis însă că acest lucru nu este de natură să înlăture faptul că preşedinta ATCOM a luat mită.

Directorul BRD Rovinari, avertizat
Cererea de expertiză financiar-contabilă, a cărei discuţie a fost amânată cu un termen, a fost respinsă de către instanţă, judecătorul Teofil Boncu motivând chiar în timpul şedinţei, la fiecare obiectiv din cerere, de ce nu este de acord cu solicitarea. Acesta a precizat că data întocmirii facturii şi contractului sunt înscrise pe aceste acte, data şi în ce cont a depus Jenica Pavel banii reprezentând garanţia şi TVA-ul există în actele de la dosar; judecătorul a spus că nu este nevoie de un expert care să spună că participantul la licitaţie trebuie să depună garanţia şi nu preşedintele licitaţiei, dacă factura fiscală privind achiziţia spaţiului s-a înregistrat în contabilitatea societăţii denunţătorului sau nu dacă restituirea reportului este legală sau, acest lucru fiind atribuţia exclusivă a instanţei. De asemenea, preşedintele instanţei a respins şi obiectivele privitoare la situaţia datoriilor ATCOM Gorj şi consecinţa acestora asupra societăţii (precizând că acest lucru reiese din hotărârea Consiliului de administraţie depusă la dosar), expertizarea documentelor contabile ale denunţătorului, dacă a avut sau nu disponibilităţi financiare pentru a face modernizările din spaţiu, care sunt acestea şi dacă au fost trecute în contabilitate, preşedintele de instanţă motivând că acestea nu fac obiectul dosarului, cercetată fiind doar Jenica Pavel, pentru luare de mită.
Judecătorul Teofil Boncu a dispus trimiterea unei adrese către directorul BRD Rovinari, cu menţiunea că acesta este avertizat să depună răspunsul la solicitarea făcută de apărătorul Jenicăi Pavel, cu cinci zile înainte de termenul următor, sub sancţiunea amenzii, pentru evitarea tergiversării nejustificate a procesului. Avocatul preşedintei ATCOM Gorj a solicitat BRD Rovinari să precizeze dacă Vodiţă Liţă a solicitat credit pentru achiziţionarea spaţiului, dorind şi acte justificative în acest sens.

ANA-MARIA ILINCA

Sărbătoare mare în Gorj

Petrecere de petrecere de Ziua Internaţională a Rromilor

Rromii din judeţ se pregătesc de o mare petrecere la sfârşitul acestei săptămâni, când îşi vor serba pentru prima dată în municipiul Târgu Jiu Ziua Internaţională. Marele chef va fi sâmbătă, însă tonul distracţiei va fi dat de vineri după-amiază, când în Penitenciarul de Maximă Siguranţă din Târgu Jiu va avea loc un spectacol organizat pentru deţinuţii „cazaţi” aici. Cei care se bucură de libertate vor avea ocazia să vadă meşteri ai etniei executând sâmbătă în centrul oraşului diferite meşteşuguri tradiţionale.
Distracţia rromilor presupune un drum în plus pentru şoferii care aveau drum, de obicei, prin faţa stadionului. Traficul va fi închis în zonă de vineri după-amiază până duminică seara, după meciul de fotbal. În centrul oraşului vor putea fi văzuţi cai şi căruţe cu care rromii se mândresc în comunităţile din care provin. Cei interesaţi vor avea ocazia să urmărească un spectacol cu Ansamblul „Doina Gorjului” şi cu formaţii ale Şcolii Populare de Artă. Pe scenă vor urca solişti şi dansatori rromi şi formaţii ale copiilor rromi de la grădiniţa Partidei Rromilor şi de la câteva şcoli din municipiu. Organizatorii spun că în final vor fi şi demonstraţii de arte marţiale cu Paul Bârcină, spectacolul urmând să fie prezentat de Jeni Nicolau.
De toate aceste puncte din program se ocupă Nelu Pavel şi Ninel Potârcă, primul fiind liderul Partidei Rromilor din judeţ, celălalt fiind un celebru om de afaceri, preşedinte al Patronatului Oamenilor de Afaceri Rromi din România, aflat în atenţia organelor de anchetă pentru o evaziune de vreo 400 de miliarde de lei vechi. Cei doi au apărut ieri alături de secretarul executiv al Partidei Rromilor Vasile Creţu într-o conferinţă de presă, pentru a vorbi de manifestările de la sfârşitul săptămânii.
Creţu i-a adus laude lui Pavel din partea şefilor de la Bucureşti, Pavel l-a lăudat şi el pe Potârcă pentru implicarea în manifestările respective, iar acesta i-a lăudat pe cei doi pentru contribuţiile lor la emanciparea etniei. Şi, astfel, din vorbă bună în vorbă bună, Pavel a ajuns să spună că naşul său „domnul Ninel Potârcă s-a implicat financiar foarte mult în organizarea acestor manifestări, fapt care ne permite ca noi, Gorjul, să concurăm Bucureştiul”.

Au renunţat la tocăniţă şi mămăliguţă
Omul de afaceri spune însă că nu a cheltuit prea mult pentru că planurile s-au schimbat pe parcurs. „Doream iniţial să dăm tocăniţă şi mămăliguţă la toată lumea, aşa cum de 1 Decembrie se dă fasole cu ciolan. Am renunţat însă pentru că nu ştiam dacă ne-ar ajunge porţiile. Alte cheltuieli nu prea sunt”, a menţionat Potârcă. De cheltuit se va cheltui la cheful privat ce va fi organizat de fiecare rrom la el acasă, după cum a lăsat acesta să se înţeleagă.
Conform lui Potârcă, Ziua Internaţională a Rromilor este sărbătorită pentru că în 1971 regele Cioabă a reuşit să se întâlnească la Londra cu alţi reprezentanţi ai etniei de pe continent, ocazie cu care au fost puse în discuţie pentru prima dată drepturile şi situaţia în care se află rromii. Atunci au fost stabilite culorile steagului etniei, albastru şi verde, precum şi roata de căruţă desenată pe steag. „Suntem 72 de milioane de rromi în toată lumea şi până acum am sărbătorit tacit. Suntem mândri că suntem ţigani, avem o tradiţie pe care mulţi dintre dumneavoastră nu o recunosc. Avem o mentalitate separată, dăm respect pentru a primi respect. Acum văd că ţiganii se plimbă cu fetele românilor pe stradă, sunt îndrăgostiţi unii de alţi şi asta înseamnă foarte mult”, a menţionat Potârcă.
Nelu Pavel este şi el foarte mândru că şefii de la Bucureşti îi apreciază eforturile pe care le face la Gorj şi crede că manifestările de sâmbătă îi vor ajuta pe rromi să trăiască mai bine. „Noi vrem să trăim bine împreună, să scoatem binele din rău. Am anunţat toate primăriile pentru ceea ce vrem să facem şi am luat legătura şi cu liderii noştri din judeţ. Vor fi slujbe religioase în biserici cu această ocazie şi sper să ne bucurăm cu toţii la această sărbătoare”, spune liderul Partidei Rromilor.

GIGI CIUNCANU

Minerii nu se mai înghesuie la disponibilizări

Societatea Naţională a Lignitului a încheiat perioada în care angajaţii săi puteau depune cereri pentru a fi disponibilizaţi, fără a se ajunge la numărul maxim ce putea fi atins. SNLO dorea iniţial ca 550 de mineri să poată beneficia de programele de prepensionare anticipată sau de plăţile compensatorii de 200 de milioane de lei vechi, însă, în total, doar vreo 440 de angajaţi şi-au manifestat interesul pentru „oferta” respectivă.
„Pentru societate nu este nici un fel de problemă că nu a fost atinsă cifra respectivă. Pentru noi este important că avem aprobat programul respectiv şi, dacă pe parcursul anului, vor mai fi cereri din partea angajaţilor pentru a ieşi din sistem, vom putea să onorăm cererile fără probleme”, a menţionat directorul pentru resurse umane al SNLO, Cosmin Popescu.
Altfel spus, la vară sau la toamnă administraţia va putea să deschidă din nou programul de disponibilizări, în limita celor o sută şi ceva de locuri, în cazul în care vor exista doritori, plata sumelor compensatorii nefiind o problemă.

GIGI CIUNCANU

Sărbătoarea teatrului la Novaci

Astăzi începe Festivalul de Teatru „Sabin Popescu”. În incinta Casei de Cultură Novaci va avea loc piesa de teatru „Baltagul”, adaptare după romanul lui Mihail Sadoveanu, în interpretarea trupei de actori târgujieni. Elevii Şcolii Gimnaziale Novaci şi cei ai liceului din localitate, care cochetează cu actoria, vor interpreta pentru iubitorii de gen piesele „Moştenitorii” şi „Caii la fereastră” sub genericul „Ziua teatrului”, în data de 7 aprilie. Trupa de teatru a Casei de Cultură Novaci îi aşteaptă pe localnici pentru vizionarea premierei „Joc Primejdios” de Lucreţia Petrescu. Duminică, 9 aprilie, manifestările se mută la Târgu Jiu, mai precis la sala Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” unde trupa Teatrului Naţional Craiova va interpreta piesa „Oratoriul pisicilor”. Piesa prezintă texte ale lui Ion Luca Caragiale, dar şi discursuri ale parlamentarilor români.

L. ECOVIŢĂ

Reîntâlnirea

Văzând treaba cum se schimbă, că Pandurii sunt pe val,
Că „tratează cum se cade” pe orişicare rival,
Am găsit un vechi amic, pe faleză, lângă Jiu,
M-am înclinat cu respect, apropo de-un interviu:
Rep: -Te salut, nea' Viorele! Ce mai faci? Eşti bucuros?
Hizo: -Da, echipa merge bine, jocul iese mai frumos!
Am avut zile nefaste, ghinion, inimă-albastră,
Însă, cred că a venit apă şi la moara noastră.
Rep: -Nea' Viorele, cu Rapidul, spune-mi ce pronostichezi?
Hizo: -Stai niţel, să-i bată Steaua, după aia ai să vezi;
Speculăm descumpănirea şi, cu forţă gorjenească,
Să le tragem o bătută, până-n veci să pomenească!
Rep: -Dar băieţii te ascultă, sunt şi ei disciplinaţi?
Hizo: -Dacă nu se încadrează, le-am promis că sunt mâncaţi!
M-am roit puţin pe-acasă ş-am adus nişte ciomege
Dacă-i mănâncă spinarea, mintenaş, pe toţi i-oi drege!
Rep: -Eşti vulcanic, eşti în priză, trăieşti meciu-n fibrilaţii…
Hizo: -Da, m-apucă balamucul în asemenea situaţii;
Au fost cazuri mai nasoale, când arbitrii o mai cer,
Când am dat un pumn, o labă sau un şut la tuşier.
Rep: -De ce spui „labă” nea' Vio, că doar nu ai fi dulău?
Hizo: -Iară te făcuşi al dracu'…de golan şi nătărău…
Rep: -Nea Viorele fi cinstit, cum mai stai cu „treaba aia”?
Hizo: -Bă, eu văd că ai uitat, cât de rău doare bătaia!

NELU POCHEA