După ce au făcut exces de putere,

Consilierii locali din Rovinari,
mai presus de lege

- Aleşii locali îşi permit să-şi dea cu părerea despre o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă

Constituţia ţării este pentru consilierii locali ai oraşului Rovinari doar un morman de hârtie pe care o pot folosi eventual la ştersul geamurilor. Puterea lucrului judecat este terfelită de către aleşii rovinăreni care au impertinenţa de a „analiza” o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă ce-l repune în serviciu pe fostul viceprimar Dumitru Iordache. Acesta a fost destituit din funcţie în urma hotărârii adoptate de către Consiliul Local Rovinari care l-a considerat incompatibil. Curtea de Apel Craiova a hotărât însă că viceprimarul a fost demis în mod ilegal şi a dispus reabilitarea acestuia. Numai că hotărârea justiţiei nu convine aleşilor locali care pun sub microscop decizia Curţii de Apel.

Viceprimar pentru câteva luni
Fost viceprimar şi în vremea guvernării PSD, Dumitru Iordache a fost ales ca vice şi după scrutinul electoral din 2004 când alegerile locale au fost câştigate de Alianţa DA. La scurtă vreme, aceiaşi consilieri care l-au votat pe funcţia de viceprimar, au descoperit că Iordache este incompatibil întrucât desfăşura activitate economică în calitate de persoană fizică independentă. Situaţia vicelui a fost analizată în cadrul plenului local şi astfel în octombrie 2004, aleşii rovinăreni au votat demiterea lui Dumitru Iordache pe motive de incompatibilitate.
Nemulţumit de această decizie, fostul viceprimar a acţionat în judecată Consiliul Local. În urma unui proces îndelungat prin care Consiliul Local Rovinari a epuizat toate căile juridice de atac, Curtea de Apel Craiova a dat verdictul final. Printr-o decizie irevocabilă a legiferat faptul că în „adoptarea hotărârii de schimbare din funcţie pe motiv de incompatibilitate”, Consiliul Local a dat dovadă de „exces de putere şi actul emis în astfel de condiţii este lovit de nulitate absolută”. Cu alte cuvinte, în aceeaşi hotărâre se arată că prerogativele şi competenţele locale ale Consiliului „au fost nesocotite, substituindu-se competenţelor unei alte autorităţi, adică prefectul”.
Potrivit legii, doar prefectul judeţului avea competenţă în a lua hotărârea privind demiterea viceprimarului pe motive de incompatibilitate şi nu Consiliul Local cum s-a întâmplat la Rovinari. În atari condiţii, Curtea de Apel Craiova „obligă Consiliul Local Rovinari la plata drepturilor salariale cuvenite reclamantului” de la data demiterii până la data punerii în aplicare a hotărârii judecătoreşti.

Consilierii - acuzaţi de rea-voinţă
Cu dreptatea de partea sa, viceprimarul Iordache bate la porţile Primăriei Rovinari pentru a fi repus în drepturi aşa cum a statuat justiţia. Numai că, semnat de către primarul oraşului Rovinari, Dorin Filip, fostul viceprimar primeşte un răspuns în care i se aduce la cunoştinţă că situaţia sa cât şi decizia Curţii de Apel Craiova vor fi dezbătute într-o şedinţă ordinară. Cu acest prilej, edilul-şef aducea la cunoştinţa fostului său coleg că asupra repunerii în funcţia de viceprimar „se va pronunţa” Consiliul Local.
Şedinţa a trecut însă fără ca Dumitru Iordache să fie măcar prezent la dezbateri. „A fost rea-voinţă din partea consilierilor care nici măcar nu m-au anunţat, măcar telefonic”, spune ex-viceprimarul oraşului Rovinari. Acesta mai susţine că, în cazul în care Consiliul Local nu se va supune hotărârii judecătoreşti, va solicita sprijinul unui executor judecătoresc. „Voi cere punerea hotărârii în aplicare şi voi cere şi daune cominatorii”, adaugă Iordache.

Tocmeala consilierilor cu justiţia
Ultima şedinţă a Consiliului Local Rovinari a fost momentul în care s-a discutat situaţia fostului viceprimar. Cu această ocazie, aleşii locali şi-au dat cu părerea despre rezoluţia instanţei. Specialişti sau nu, consilierii au considerat de cuviinţă că au dreptul să pună în discuţie o decizie a instanţelor de judecată. Prin urmare, preşedintele de şedinţă, Mihai Sitaru, a propus chiar o amânare a „proiectului” pentru a da ocazia Curţii de Apel Craiova să facă „lămuriri” în privinţa drepturilor salariale ce se cuvin fostului viceprimar.
De altă părere a fost însă consilierul Gheorghe Guţă care a dezavuat atitudinea colegilor săi. „Ne opunem noi unei hotărâri definitive şi irevocabile?!”, a fost întrebarea alesului local. De aceeaşi părere a fost şi Marius Ciobanu care afirma că „hotărârea instanţei este clară iar noi trebuie să-l repunem în drepturi şi să-i plătim salariile care i se cuvin”. Acelaşi consilier este însă de acord şi cu propunerea colegului său privind „lămuririle” în privinţa salariului viceprimarului. Mai tranşant în afirmaţii este consilierul Eugen Staicu, acesta atrăgând atenţia celor prezenţi că „nu eram noi în măsură să stabilim incompatibilitatea viceprimarului”.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Rovinari, Geo Cranta consideră oportună discutarea deciziei Curţii de Apel Craiova în şedinţa Consiliului Local întrucât, spune acesta, „e de competenţa Consiliului Local”. „N-ai cum să o pui în aplicare pentru că a fost dată aiurea. Tocmai de aceea am solicitat instanţei lămuriri în privinţa drepturilor financiare ce-i trebuie acordate”, îşi motivează punctul de vedere, Geo Cranta. La finalul tuturor discuţiilor spectacolul continua însă pe scena Consiliului Local Rovinari. Aleşii locali de-aici se cred deasupra legilor şi refuză să pună în aplicare o hotărâre judecătorească…

IRINEL CEURANU

Propunere de trimitere în judecată pentru liderul de sindicat al profesorilor gorjeni

•Dosarul penal întocmit pe numele lui Vasile Mija, liderul UJSLÎ Gorj, privind cele două poliţe de asigurare plătite de sindicalişti, a fost finalizat de poliţiştii gorjeni cu propunerea de trimitere în judecată •Vasile Mija a declarat că ştia de această propunere a poliţiei şi că se consideră nevinovat

Liderul Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ (UJSLÎ) Gorj, Vasile Mija, este cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, după ce acesta a încheiat două poliţe de asigurare de viaţă, pe numele său şi beneficiară a fost trecută familia sa, dar plătită din banii sindicaliştilor. Scandalul izbucnit în presă anul trecut l-a determinat pe acesta să suspende plata celor două poliţe de asigurare de viaţă, mai ales după ce poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Gorj au anunţat începerea cercetărilor împotriva lui Vasile Mija pentru faptul că a folosit banii sindicaliştilor pentru asigurarea vieţii sale.
Dosarul acestuia se află, în prezent, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, procurorul responsabil de caz urmând să stabilească vinovăţia sau nevinovăţia liderului de sindicat gorjean.

Mija se consideră nevinovat
Vasile Mija a declarat că ştia ce propunere au dat poliţiştii gorjeni în dosarul său, dar că nu înţelege, în primul rând de ce nu a fost finalizat mai devreme şi în al doilea rând de ce îl consideră vinovat, totul fiind legal. „A fost o poliţă de asigurare ca manager, ca lider, nu ca persoană, pe 20 de ani, cu trecere la următorul lider de sindicat, este ceva nou şi pentru ei, totuşi nu înţeleg de ce durează atât”, a spus Vasile Mija.
Liderul UJSLÎ Gorj mai spune că sindicatul era trecut ca beneficiar, nu familia sa, aşa cum greşit s-a reţinut: „Sindicatul era beneficiarul, sunt poveşti cu treaba cu familia…era o formulare acolo cu moştenitorii legali dar nu am trecut eu menţiunea respectivă, ci agentul Omniasig, fata aia am înţeles că a făcut mai multe prostii şi au dat-o afară. Eu doar am semnat, iar societatea de asigurare a făcut apoi modificarea în poliţă pentru că a văzut că au greşit”. Vasile Mija a mai precizat că poliţele prevedeau plata unei sume de 4 milioane de lei lună, timp de 20 de ani, din care jumătate era pentru risc managerial care ar fi trecut şi la următorul lider de sindicat.

ANA-MARIA ILINCA

Adrian Gorun recunoaşte lipsa calităţii unor cadre didactice din UCB

Am lecturat conţinutul editorialului semnat de dumneavoastră în 04.04.2006, conţinut cu care sunt în cea mai mare parte de acord, el reflectând o realitate alarmantă. Realitate ce mă preocupă în dubla calitate pe care o am şi, după cum ştiţi, fac eforturi pentru eliminarea acestor grave deficienţe.
Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu parcurge o perioadă de regăsire a identităţii de sine. În ultimii ani, neregulile provocate urmare a unui management catastrofal (nereguli pe care dumneavoastră le-aţi prezentat în nenumărate editoriale ale cotidianului pe care-l conduceţi, cu succes) au generat o imagine dezastruoasă a instituţiei. Imagine care a condus la rândul ei, la reducerea credibilităţii ei.
Fenomene precum coruperea examenelor, luarea şi darea de mită, primirea de foloase necuvenite, comercializarea cursurilor, angajarea unor lucrări cu firme care au căpuşat universitatea, multiplicarea normelor didactice, până la incredibilul număr 17, venituri de peste 150 milioane lei, etc, sunt doar câteva dintre neregulile ce fac obiectul uimirii opiniei publice. Trist este că, până la numirea mea (28.12.2005), nu s-a luat nici o măsură. Toată suflarea academică asista neputincioasă într-un fatalism absolut. Chiar şi atunci când universitatea a fost târâtă în mocirla unor lupte veleitar politice, chiar şi atunci când pe piaţa educaţională au fost introduse certificate false. Certificate semnate de conf. Caralicea Mărculescu Gheorghe şi Lupulescu Vasile, „fabricate” la calculator de asistentul Badea Miss. Chiar şi atunci când, încălcându-se cele mai elementare prevederi legale, peste 600 de studenţi au rămas doar în evidenţa primară a admiterii organizate de Facultatea de Ştiinţe Economice în vara anului 2005, fără ca ei să fi fost înmatriculaţi.
Dar, poate, cea mai mare problemă a Universităţii „Constantin Brâncuşi” a fost cea a politicii de personal. O politică de racolare, cu orice preţ, a multor oameni care nu au avut şi nu au nimic comun cu învăţământul. A unor oameni cercetaţi şi urmăriţi penal pentru fapte deosebit de grave. A unor persoane care, prezentate cu cătuşe la televizor, au venit la catedră, predând „deontologia” unor domenii. A unor oameni care, învinuiţi de zeci şi zeci de studenţi pentru furturi repetate din buzunarele lor, consideră că vina nu le aparţine lor şi celor de teapa lor, care au săvârşit asemenea abuzuri, ci celui (celor) care le-au scos la iveală.

Domnule director,
N-am adus nici o persoană în universitate de la venirea mea aici. Toate persoanele de care faceţi vorbire în editorial erau aduse de decani şi fosta conducere, cu mult timp în urmă. Eu, prin promovarea unor criterii calitative, am stabilit alte exigenţe pentru concursul de ocupare a posturilor didactice (primul, de altfel de la instalarea mea ca rector, ceea ce urmează a se desfăşura în luna mai). În privinţa domnului Făget, pot spune că nu este titularul universităţii şi nu m-a căutat niciodată la Bucureşti. Nu acelaşi lucru se poate spune despre domnul Niculescu, calitatea dobândită de dumnealui fiind cea de profesor universitar titular, calitate în care se găsea în decembrie 2005.
Oricum, vă pot garanta că operaţiunea de asanare morală a început la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu. Nici mie nu mi-e indiferent care este potenţialul uman pe care se bazează această instituţie în învăţarea studenţilor.

ADRIAN GORUN

Consilierii motreni, obligaţi să declare
dacă au făcut poliţie politică

În şedinţa ordinară a Consiliului Local Motru, din 30 martie, s-a adoptat adresa Consiliului Judeţean Gorj nr. 1796, expediată în 9 martie, prin care consilierii locali, primarii şi viceprimarii sunt obligaţi să facă o declaraţie autentificată, pe propria răspundere, privind apartenenţa sau neapartenenţa ca agent ori colaborator al poliţiei politice comuniste. Această adresă survine publicării Legii nr. 16/2006 în Monitorul Oficial nr. 182 din 27.02.2006.
Consilierii motreni au fost luaţi prin surprindere şi au reacţionat în sensul că în Consiliul Local se votează proiecte de hotărâri şi nu adrese semnate de preşedintele Consiliului Judeţean. Dumitru Mareş, consilier PD, le-a spus celor prezenţi, repetând să se înţeleagă „eu am avut indicativ de informator KM16”. Multă vreme, pe seama lui Mareş a circulat o asemenea legendă, legată de toate evenimentele din decembrie 1989, unde Mareş a participat direct, fiind secretarul CFSN Motru, dar şi după aceea. Reamintim că Mareş era atunci preşedinte al unei asociaţii de locatari, pensionat pe caz de boală, cu toate acestea, el a fost mereu prezent în viaţa publică, părând a fi informat întotdeauna cu un ceas mai devreme decât ceilalţi. Că a glumit sau nu, Mareş este unul dintre singurii politicieni care nu a părăsit niciodată Partidul Democrat. Oricum, fiecare ales local are obligaţia, conform legii, să se autodesconspire.

C. BUNILĂ

Trântorii

Alimpeştiul e vestit pentru rachiul de prună,
După ce-l toarnă pe gât consilierii se-adună.
Trecându-şi pahare-n cont dezbat numeroase teme,
După care merg în sală şi se chitesc pe probleme:
Zice unul: -băi tovarăşi, am ajuns ca să fac spume,
De când Leo răzvrătitul ne-a făcut de râs de lume!
Noi stabilisem prin cârciumi să fim numai lăudaţi,
Nicidecum să îndrăznească să ajungem criticaţi…
-La noi toată şmecheria e să ridicăm mălaiul
Chiar de nu facem nimica, doar nu ăsta este baiu'!
-Sau cam ginit cetăţenii că suntem nişte şnapani,
Că ne e gândul la ţuică, la şedere şi la bani!
Zise Berlgher: -Băi băieţi, haideţi să ne facem treaba,
Că din taxele-ncasate suntem plătiţi cam degeaba!
-Auzi bă, ce zice ăsta? Ce eşti bă nenorocit?
Păi, tu eşti chitit pe treabă sau ca noi pe hoinărit?
-Du-te dracu' de te zbate, dacă te dai gospodar!
Vi ca să ne dai raportul la terasă, lângă bar.

-Băi trântorilor din haita închegată-n Alimpeşti,
Voi nu ştiţi că luând banul, trebuie să şi munceşti?
Dacă nu sunteţi capabili să vă-ndepliniţi mandatul,
Puneţi mâna pe unelte şi începeţi semănatul!
Luaţi sapa la spinare ş-ajutaţii pe ţărani,
Nu cu gândul la pileală şi cu ochii după bani…!

NELU POCHEA