Doar jumătate din ţăranii gorjeni s-au înscris în Registrul fermelor

Doar 54,78% dintre deţinătorii de terenuri au ales să se înscrie în Registrul fermelor în judeţul Gorj. Chiar dacă ţăranilor li s-a explicat că acest registru stă la baza acordării subvenţiilor în agricultură odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, oamenii încă se tem ca nu cumva înscrierea să însemne de fapt o acceptare a unui nou CAP.
Din cele 55.211 exploataţii agricole, cu o suprafaţă de 243.768 hectare, până la 31 martie, termenul final pentru înscrierea în Registrul fermelor, au fost înregistrate un număr de 30.245 de exploataţii cu o suprafaţă de 82.774 hectare. Prin urmare, procentul de înscriere este de doar 54,78% iar suprafaţa de 33,95%.
Mihai Versin, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) Gorj, a precizat că „ar fi trebuit ca procentul să fie undeva la 80%, chiar 100%, însă la nivel local acest fenomen nu a fost perceput corect, fiind privit ca o acceptare a unui nou CAP”.
Această acţiune de înscriere în registrul fermelor continuă şi după data-limită de 31 martie, însă cei care vor depune cereri vor fi înregistraţi în baza de date, dar vor primi sprijin după 2007. Versin a mai precizat că „după această etapă a înregistrării în baza de date, urmează cea de-a doua şi anume identificarea acestor parcele, pe baza unor ortofotoplanuri”.

440 milioane euro, împărţiţi pe hectar
După înscriere, i se va atribui fiecărui producător un cod unic, pe baza căruia va putea primi subvenţii. Cei care nu se înscriu în Registrul fermelor nu vor mai putea accesa niciodată subvenţiile europene. De altfel, numai pe baza acestui Registru, România va putea absorbi fondurile comunitare alocate de UE pentru sprijinirea fermierilor.
România va beneficia în 2007 de 440 milioane de euro, subvenţii directe pe hectar, iar suma se va împărţi la numărul de hectare înscrise în Registrul fermelor. Suma pe hectar va fi mai mare dacă sunt mai puţini înscrişi, ceea ce presupune ca în 2007 suma pe hectar să varieze între 30 şi 70 de euro, după câţi înscrişi sunt. Sumele alocate vor creşte, astfel că în 2013 să fie la nivelul UE, unde subvenţia este în medie de 200 euro pe hectar.

CORINA POPA

Anul trecut au fost înregistraţi 5000 de şomeri!

Peste 1500 de gorjeni vor fi
disponibilizaţi

Anul trecut şi anul acesta gorjenii şi-au pierdut în număr foarte mare locurile de muncă, foarte mulţi dintre ei ca urmare a concedierilor colective. La cei aproape 5000 de şomeri înregistraţi anul trecut, se vor mai adăuga anul acesta încă 2400 de disponibilizaţi.
Rata şomajului la sfârşitul lunii februarie, 10,6%, arată o creştere semnificativă a şomerilor în judeţul Gorj, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj considerând că această creştere este cauzată de numărul mare de disponibilizări din judeţul Gorj.
Cele mai afectate grupe de vârstă de şomaj sunt gorjenii cu vârste cuprinse între 30 şi 39 de ani (30% - 4.829 de persoane) şi cei cu vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani (24% - 3.938 persoane). Dintre şomerii înregistraţi la AJOFM Gorj, 629 persoane au studii superioare, 2.607 persoane cu studii medii şi 13.103 sunt muncitori.
Din cele 4.996 persoane intrate în şomaj anul trecut, 1.773 persoane provin din disponibilizări colective, 500 din sectorul minier, 728 de la Hidroconstrucţia SA, 280 de la Grimex SA, 271 de la UM Sadu, 130 de la ACMM Târgu Jiu şi 130 de la CET Turceni.
În lunile ianuarie şi februarie 2006 au fost disponibilizate 713 persoane: 158 de persoane de la CITEX, 510 persoane de la SC GRIMEX SA şi 45 de persoane de la SC Tehnomet SA. În luna martie 2006 Termoserv a anunţat disponibilizarea a 93 de persoane, iar pentru perioada imediat următoare, aprilie - iunie 2006, au mai anunţat disponibilizări: SNLO – 550 de persoane, Grup Energetic Turceni şi Rovinari – 206 persoane, Termoserv Turceni – 150 de persoane şi Rovinari – 93 de persoane, Petromservice – 200 de persoane, Energomontaj Turceni – 400 de persoane.
AJOFM Gorj îşi propune, în vederea reducerii numărului de şomeri, implementarea de programe speciale de ocupare în toate localităţile declarate ca defavorizate, adică cele situate în zonele miniere ale judeţului. Programele vor fi structurate pe tipuri de măsuri active şi grupuri ţintă, vizând, în special, şomerii de lungă durată tineri şi adulţi.

ANA-MARIA ILINCA

Acte la dosare !

Primăria Târgu Jiu împarte
pământul pentru case

Imediat după Paşti municipalitatea va încheia acţiunea de strângere de documente la dosarele pe care sute de tineri le-au depus pentru a obţine gratuit o bucată de teren pe care să îşi construiască o casă. Până pe 28 aprilie mai pot fi depuse eventuale cereri, după care nici acestea nu mai sunt primite, mai ales că municipalitatea are la dispoziţie vreo 200 de loturi de teren şi a adunat deja peste 600 de cereri.

Purtătorul de cuvânt al primăriei Târgu Jiu, Constantin Creţan, a anunţat că tinerii care au cereri depuse vor primi în scris, în următoarele zile, o listă cu documentele pe care trebuie să le prezinte pentru a avea dosarele complete. Actele solicitate ţin cont, de fapt, de criteriile recente adoptate de Consiliul Local pentru departajarea sutelor de cereri. Terenurile se dau în funcţie de vechimea cererii, de studiile şi numărul de copii pe care îi are solicitantul, de starea civilă şi de vârsta celui care doreşte să îşi construiască o casă.
Primăria are cam 78.000 de metri pătraţi în zona Preajba, pe care îi va repartiza în parcele de circa 300 mp. Iniţial autorităţile doreau să dea parcele mai mici pentru a onora cât mai multe cereri, dar suprafaţa este şi aşa destul de mică şi, în consecinţă, numărul cererilor ce vor fi onorate în luna iunie va fi mai mic decât aşteptările solicitanţilor. Municipalitatea promite sprijin pentru reţelele de apă şi gaze, dar şi acces la drum în viitorul cartier ce se va construi la marginea oraşului.

GIGI CIUNCANU

Peste 1000 de familii motrene
vor primi pachete de Paşti

Consilierii locali ai municipiului Motru au adoptat o hotărâre prin care 1.100 de familii nevoiaşe vor primi pachete pentru Sfintele Sărbători de Paşti, în valoare de 35 lei RON. Potrivit Legii 416/2001, legea venitului minim garantat, primarul poate acorda de ajutoare sociale în natură familiilor nevoiaşe, cu un număr mare de copii şi pensionarilor cu pensii foarte mici.
Consilierul Dumitru Mareş a cerut înlocuirea termenului „nevoiaşi” cu altceva similar, iar Cornel Ciciu a sesizat faptul că, de sărbătorile de Crăciun, asemenea pachete au primit şi familiile cu 7-8 milioane lei pensie. Primarul Dorin Hanu a replicat: „Listele le-au făcut asociaţiile de proprietari şi reprezentanţii satelor, împreună cu funcţionarii publici desemnaţi să coordoneze acel program. Nu era treaba mea să verific listele”. Consilierul Ion Sanda a remarcat că ajutoarele trebuie date pe familii şi numai în cazuri excepţionale pe persoanele din aceeaşi familie, dacă aceasta este numeroasă. Precizând că sintagma „Sfintele Paşti” înscrisă în hotărâre este incorectă gramatical, consilierul Virgil Mihăilă a adus o ultimă corecţie unui act normativ local, cu destule conotaţii… electorale.
Nici unul dintre aleşii locali n-a făcut referire la cele peste 200 de familii de confesiune catolică, pentru care Sărbătoarea Învierii Domnului se petrece cu o săptămână mai devreme.

C. BUNILĂ

Satele din Bumbeşti-Jiu au
devenit zone periurbane

Consiliul Local al oraşului Bumbeşti-Jiu a votat declararea satelor de pe raza localităţii în zone periurbane. Astfel, Curtişoara, Lăzăreşti, Pleşa, Tetila şi strada Bumbeşti au fost catalogate ca fiind spaţii rurale. Hotărârea a fost luată pentru a putea fi accesate fondurile speciale SAPARD, bani ce sunt în mod exclusiv destinaţi acestor zone periurbane. Din luările de cuvânt ale consilierilor a reieşit că inclusiv strada Bumbeşti are specific sătesc drept pentru care a fost încadrată în această categorie. Potrivit noilor reglementări, zonele periurbane sunt acele zone în care se desfăşoară activităţi de producţie agricolă vegetală, zootehnică sau silvică şi procesarea industrială a produselor mai sus menţionate cât şi servicii de turism şi agrement rural.

(I.C.)

Bani de la buget pentru bursele elevilor

Bugetul local va fi nevoit să suporte bursele pe care statul le acordă elevilor din municipiul Târgu Jiu. Banii trebuiau suportaţi din cotele defalcate din TVA şi repartizate la Consiliul Judeţean, însă suma alocată în acest scop de Ministerul Finanţelor a fost zero. Municipalitatea se vede nevoită să găsească circa 7 miliarde de lei vechi pentru a achita bursele din actualul an şcolar.
Ultimii bani, circa 76.000 de lei noi, au fost viraţi în octombrie şi au reprezentat plata burselor din anul şcolar precedent. Autorităţile au acum nevoie de 100.000 de lei noi pentru a plăti bursele din prima parte a anului şcolar curent, sumă pe care municipalitatea o va vira la centrele bugetare şcolare în perioada următoare.

GIGI CIUNCANU