Lacrimi şi grupuri de interese !

Manţog – convins că ancheta DNA îi va demonstra nevinovăţia

Secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Comerţului, Ionel Manţog, a organizat ieri la Târgu Jiu o conferinţă de presă în care a ţinut să răspundă la întrebările pe care ziariştii le aveau de pus în legătură cu ancheta pe care Departamentul Naţional Anticorupţie o desfăşoară la adresa sa într-un dosar în care mai sunt puşi sub urmărire soţia acestuia, fostul director general al Companiei Lignitului Ion Vulpe şi soţia acestuia, şi liderul sindical Marin Condescu. Întâlnirea cu ziariştii a fost condimentată de declaraţii, lacrimi şi emoţii, dar şi promisiuni că nici o înscenare de genul celei în curs nu îl vor face pe secretarul de stat să renunţe la intenţiile sale de a restructura sectorul energetic.
Manţog a venit în faţa ziariştilor pentru a lămuri lucrurile, demers lăudabil, dacă ţinem cont că, spre exemplu, Ion Vulpe nu poate fi găsit nici măcar la telefon pentru a i se pune vreo întrebare despre ancheta deschisă pe numele său, deşi este consilier judeţean pe listele PSD. Secretarul de stat şi-a început conferinţa de presă menţionând că şi-ar dori ca dosarul să fie cât mai repede clarificat. „Mă bucur pentru că există posibilitatea de a face lumină şi atunci nu va mai putea fi folosit ca o armă politică sau de intimidare”, spune acesta.
DNA a deschis ancheta pe considerentul că cei cercetaţi au beneficiat de informaţii clasificate şi au ştiut din timp să cumpere la preţuri modice case ţărăneşti din zonele ce urmau să fie afectate de minerit, după care au cerut reconstruirea imobilelor în cartierul Primăverii de la marginea oraşului. Ionel Manţog neagă însă faptul că ar fi fost vorba de informaţii clasificate, lucru pe care îl susţine şi liderul sindical Marin Condescu.
„Eu nu aveam reprezentarea că informaţiile erau clasificate sau nedestinate publicităţii. Din 1997 până în 2003 la CNLO nici o informaţie de acest gen nu a fost clasificată. Procedura în sine de expropriere era una ce presupunea informarea publicului. În acele zone primăriile au interdicţii de construcţie cu cinci ani înainte, deci oamenii ştiu lucrul acesta. Juridic vorbind, nu am săvârşit ceva care să îmi fie imputabil. Aceste aspecte formale cred că se vor clarifica şi cred că, cel puţin sub acest aspect, lucrurile vor fi în ordine”, declară Manţog.

Reclamat de Creţan
Istoria dosarului acestuia începe în urmă cu aproape trei ani, într-o perioadă în care liderul disponibilizaţilor Constantin Creţan simţea că i se apropie sentinţa în dosarul mineriadelor, iar Marin Condescu era un sindicalist „pe val”. „Este o reclamaţie depusă de un fost lider de sindicat, aflat acum în puşcărie. A făcut plângerea în numele unei asociaţii, că trebuia şi o ştampilă, iar Corpul de Control trimis de Dan Ioan Popescu a întocmit acel dosar, pe care nu l-a trimis şi la CNLO pentru a se da vreo explicaţie pentru ce era scris în el. S-a transmis la PNA, unde s-a plimbat vreo doi ani, iar de la mijlocul lui 2004 nu s-a mai pus în el nici o filă în plus”, susţine secretarul de stat.
Aşadar, după doi ani de zile, procurorii anticorupţie descoperă brusc dosarul „Strămutaţilor de lux” de la Târgu Jiu, deşi, despre vila lui Ion Vulpe, de exemplu, PNA a mai vorbit o dată şi în dosarul în care era cercetat Nicolae Mischie pentru fapte de corupţie. De fapt, în toate aceste cazuri constructorul este acelaşi, ARC SA Tg-Cărbuneşti, despre care, deocamdată se ştie că administratorul său se plângea în 2004 că a primit lucrări de construcţii în minerit pentru anumite facilităţi făcute directorilor din CNLO. Afirmaţiile respective zac însă şi ele, probabil, prin vreun dosar uitat la noul DNA.
Revenind la Ionel Manţog, acesta spune că a verificat la SNLO şi a aflat că nici o informaţie nu era clasificată atunci când venea vorba despre exproprieri. Şi, totuşi, procurorii susţin că foştii directori au profitat de informaţiile la care aveau acces. Secretarul de stat declară că lucrurile nu vor rămâne aşa. „Voi face plângere penală împotriva celor care au eliberat actele respective pentru procurori în fals. Aşa cum mă anchetează pe mine să îi ancheteze şi pe ei. Sunt oameni din sistem, o să vi-i spun la vremea potrivită, pentru că ştiţi că pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti”.

Lacrimi şi emoţii…
Şi ajungem încet, dar sigur, la lacrimile vărsate ieri de secretarul de stat pentru liderul sindical Marin Condescu. Joi seara, la concurenţă cu meciul de fotbal, Manţog a participat la emisiunea lui Robert Turcescu „100%”, în timpul emisiunii Condescu având o intervenţie telefonică în care îl acuza pe secretarul de stat că patronează jaful din sectorul energetic. Trimiterea sindicalistă era clară spre firmele despre care a mai spus şi cu alte ocazii că încasează zilnic milioane de euro, în detrimentul economiei Gorjului.
Secretarul de stat a vorbit destul de greu despre relaţia sa de prietenie cu liderul sindical. Câteva suspine, unele lacrimi prelinse pe la coada ochiului şi capul lăsat uşor în piept au reprezentat momente cărora ziariştii au trebuit să le facă faţă, starea sufletească a interlocutorului lăsând impresia că în faţa microfoanelor se află un om care luptă cam singur cu un „sistem ticăloşit” şi care se gândeşte dacă merită să îşi rişte pielea. După ce a înghiţit în sec şi şi-a şters discret lacrimile, Manţog a vorbit despre soarta pe care am fi putut-o avea după 1999, dacă Marin Condescu nu i s-ar fi opus lui Miron Cozma, o soartă pe care nu putem decât să ne-o imaginăm şi pentru care, eventual, să lăsăm o lacrimă să cadă.
„Condescu a înţeles atunci încotro se îndreaptă lucrurile şi merită tot respectul minerilor, pentru că şi noi în Oltenia puteam fi Valea Jiului doi dacă urmam direcţia greşită. Eu cu dumnealui am avut o relaţie de prietenie pentru că a înţeles încotro se îndreaptă industria minieră. În momentul de faţă dumnealui face o presiune intenţionată asupra mea, când spune că patronez jaful din sectorul energetic. Face aceste presiuni pentru ca eu să spun lucruri pe care nu el nu le ştie ori nu le poate spune”, a declarat Manţog, nu înainte de a da şi o explicaţie pentru eventualele presiuni la care este supus. „Sistemul energetic este în prag de reorganizare şi de acest lucru se tem unele persoane. Nu voi face nici un pas înapoi. Pot să mai îmi facă şapte dosare că tot nu voi renunţa. O să merg să fac şi o vizită la DNA dacă mi se cere, dar tot voi reveni, pentru că sunt convins că nu mă încalecă nimeni. Fosta companie a lignitului a subvenţionat până în 2004 toate măgăriile din Termoelectrica şi de aceea au spart-o, ca să se piardă urma datoriilor şi să se facă pachete de privatizare aşa cum vroiau unii din afară”, a menţionat Manţog.
Suficient deocamdată, mai ales dacă ţinem cont că ancheta sa este de abia la început, iar despre privatizarea complexurilor energetice încă se vorbeşte prin cabinete ministeriale cu uşi bine capitonate. Deocamdată, opinia publică a aflat de la un lider sindical că din Gorj pleacă zilnic milioane de euro, iar judeţul nu câştigă decât câte un dosar penal pentru cei care încearcă să dea ceaţa la o parte şi să le arate oamenilor că, de fapt, „cărarea” este undeva pe acolo, nu pe unde vor unii de pe la Bucureşti să păşim.

GIGI CIUNCANU

Vor plăţi compensatorii de 10.000 de euro

Restructurarea Termoserv-urilor,
sămânţă de scandal

Secretarul de stat Ionel Manţog a făcut cunoscut ieri faptul că este pe cale să izbucnească un scandal între ministerul pe care îl reprezintă şi societăţile de tip Termoserv ce activează pe lângă complexurile energetice. Societăţile respective urmează să fie restructurate, iar sindicaliştii vor să spargă orice record şi cer plăţi compensatorii ce ajung la 360 de milioane de lei vechi, la care se mai adaugă vechime în muncă şi salarii medii timp de doi ani, ca la mineri.

Manţog spune că nu poate accepta asemenea sume colosale pentru că Termoserv-urile nu s-au deranjat în ultimii ani să facă şi altceva decât ceea ce au obţinut de la complexurile energetice prin încredinţare directă. În consecinţă, banii de plăţi compensatorii ar trebui daţi din fondurile complexurilor, care încearcă să devină viabile prin ieftinirea tonei de cărbune. Secretarul de stat a vorbit despre societăţile respective pe un ton deloc amical, lăsând să se înţeleagă că reformarea acestora se va face destul de greoi.
„Situaţia este una intolerabilă, pentru că dacă la mineri am oferit 200 de milioane de lei, cei de la Termoserv-uri au pretenţia la 360 de milioane. Banii nu sunt însă în bugetele lor, pentru că ei s-au învăţat doar să sugă de la complexuri. Vor să le accept o majorare a tarifelor, bani pe care ar trebui să îi suporte complexurile. Ar fi o obrăznicie să acceptăm plăţi compensatorii de 360 de milioane pentru un angajat”, a menţionat Manţog. Conform acestuia, fiecare societate ar trebui să dea afară cam 200 de angajaţi, asta şi pentru că anul trecut nu s-au făcut reduceri de personal, tot pentru că nu s-a ajuns la un punct de vedere comun în privinţa sumelor compensatorii.
Lucrurile nu se opresc însă aici. Secretarul de stat „a descoperit” că în timp ce în minerit leafa medie brută este de 17 milioane lei vechi, în complexuri este de 18 milioane, iar la Termoserv-uri creşte la peste 19 milioane. Manţog crede că lucrurile ar trebui să stea exact invers pentru că minerii duc munca cea mai grea, în timp ce la Termoserv-uri lucrările prin încredinţare directă asigură suficient de lucru.

GIGI CIUNCANU

Staţiile de epurare a apei din judeţ sunt vechi şi colmatate

Staţiile de epurare a apei din judeţ au o funcţionalitate aproape de zero, deoarece sunt vechi şi colmatate şi nu corespund normelor şi cerinţelor impuse de Uniunea Europeană. Theodor Popescu, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor (SGA) Gorj, a precizat că, până în 2007, va trebui ca primăriile, în administrarea cărora se află aceste staţii de epurare, să aibă la toate sursele de apă staţii de epurare noi, care pot atinge standardele impuse de Uniunea Europeană. La Târgu Jiu, Turceni, Rovinari, Motru, Târgu Cărbuneşti şi Novaci, staţiile de epurare sunt colmatate şi vor trebui schimbate.
Popescu a mai adăugat că, „la Motru, chiar dacă staţia este mai nouă, nu îşi atinge scopul în ceea ce priveşte indicatorii de calitate şi trebuie înlocuită”. De altfel şi acumulările de apă din judeţ şi în special cele de pe tronsonul CET – Bumbeşti-Jiu şi care aparţin Hidroelectrica sunt colmatate în proporţie de 75%.
În acest an, SGA Gorj are de realizat lucrări de întreţinere a cursurilor de apă pe sectoare neamenajate precum şi amenajarea unor cursuri de apă pe termen lung. Reparaţiile curente se vor efectua în anumite zone pe râurile Jilţ, Amaradia, Gilort, Galben.

Şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă a spus-o franc:

Edilii gorjeni, incapabili
să stingă un mic incendiu

Primarii au intrat din nou în gura şefului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. De această dată, Liviu Dumitraşcu le-a recomandat edililor să se implice în activitatea pentru care au fost aleşi măcar în momentele în care pe raza localităţilor izbucneşte un incendiu. Încercând să explice la ce anume se referă, Dumitraşcu le-a spus întâilor oameni din comune că în ultima perioadă au existat la telefonul de urgenţă 112, un număr de 34 de apeluri pentru intervenţia la foc deschis. Din acestea, mai adaugă şeful Inspectoratului, şapte au fost alarme false.
Tocmai pentru a evita astfel de situaţii şi a nu trimite la faţa locului o autospecială de 27 de tone, Dumitraşcu le-a solicitat primarilor să aibă cunoştinţă de aceste incendii şi să confirme sau să infirme izbucnirea focurilor. Aici, a fost dat şi un exemplu, şeful Inspectoratului afirmând că din 27 de incendii numai la şase a fost necesară intervenţia autospecialelor, restul de 21 fiind rezolvate pe plan local. „Există tot felul de apeluri iar noi nu putem trimite de fiecare dată autospecialele ca să stingă un foc de pe marginea drumurilor, foc care poate fi foarte bine stins cu câteva găleţi de apă”, a concluzionat Dumitraşcu., cerându-le totodată edililor să dea dovadă de mai multă implicare.

IRINEL CEURANU

Ce lularu' lor…

Doar ce spusesem mai ieri, de un element bizar
Care-aproape două ore a hogit în celular…
Aminteam despre Petrescu, demnitarul şucărit
Care-a bruiat pe Feţanu să-l convingă că-i citit.
Iată că am dat de-o haită chitită pe celulare,
Mare este nesimţirea, iar prostia şi mai mare!!

Primăria de la Runcu, având un buget subţire,
Multe probleme vitale nu le duce la-mplinire.
Întrebaţi consilierii, de probleme amânate,
Au răspuns că nu sunt bani şi altcumva nu se poate
Cu toate că nu sunt fonduri, haita de aleşi locali
(De fapt o adunătură de ciumeţi şi papagali)
Au urzit ca fiecare să-şi tragă la buzunar,
Cu banii de la buget, o sculă de celular!?!
Şi nu orice telefon, dintre ălea „expirate”,
Marfă, cu cameră foto, cu alarme deşucheate…
Dacă tot îşi trag gagiii obiectul gratuit,
Tot din taxe se suportă şi durata de vorbit!
Când a auzit comuna despre ticălosul plan,
Ar fi procurat cu toţii, câte-o bâtă de cioban.
Când i-o prinde în şedinţă să le dea la fiecare
Câte două la genunchi şi-ncă patru pe spinare

Cred c-o să le piardă chefu' de videocelulare…

NELU POCHEA